Newsflash
Cultură

Zahărul e vinovat?

de Dr. Maria DRAGOTĂ - iun. 25 2013
Zahărul e vinovat?
   Ştiinţa se declară împotriva zahărului, conform editorialului semnat de profesorii Walter C. Willet şi David S. Ludwig (Boston), în British Medical Journal – ediţia în limba română, numărul din mai 2013, pe marginea articolului publicat de Lisa Te Morenga şi colab., care au analizat studiile prospective şi randomizate ce au examinat consumul nerestricţionat de zahăr. Aportul de zahăr duce la supraponderalitate, în principal prin stimularea consumului energetic excesiv. Este necesară restricţionarea aportului de zahăr, dar care e limita dezirabilă? În prezent, în SUA şi în Marea Britanie, zahărul adăugat în alimente contribuie cu circa 15% la energia totală. O limită de 10% ar fi un obiectiv realist. American Heart Association sugerează o limită de 5% din energie, mai apropiată de obiectivul asigurării unei sănătăţi optime. Ce ar fi de făcut? Eforturile de reducere a aportului de zahăr să fie integrate în planul mai amplu de îmbunătăţire a calităţii carbohidraţilor, care să includă diminuarea consumului de produse rafinate din cereale şi cartofi. Este nevoie de aplicarea unor programe educaţionale, ameliorarea calităţii alimentelor şi a băuturilor furnizate în şcoli şi locurile de muncă, precum şi de noi programe nutriţionale pentru oamenii cu venituri foarte modeste. Pentru scăderea cantităţii de zahăr consumate în băuturi sunt utile impunerea de taxe pentru băuturile bogate în zahăr, restricţionarea reclamelor destinate copiilor şi reducerea porţiilor.
Este imperios necesar ca toate trialurile să fie înregistrate şi să li se publice rezultatele, afirmă Iani Chalmers, coordonatorul James Lind Initiative, Oxford, prof. dr. Paul Glasziou (Gold Coast, Australia) şi Fiona Godlee, redactor şef BMJ. Subraportarea părtinitoare în cercetare este considerată abatere de la conduita corectă în domeniul cercetării şi are consecinţe serioase, ducând la supraestimarea beneficiilor terapeutice şi la subestimarea prejudiciilor, expunând pacienţii la riscuri şi irosind resursele din sănătate. Nepublicarea integrală a rezultatelor obţinute în cadrul trialurilor distorsionează baza de dovezi pentru deciziile clinice. Numai jumătate din totalitatea studiilor clinice înregistrate şi-au publicat cel puţin unele din rezultatele obţinute, iar acest nivel de subraportare afectează majoritatea tipurilor de cercetări din această categorie.
Biopsia de ganglion santinelă pentru melanom este un tratament inutil? Întrebarea, ridicată de Ingrid Torjesen, este îndreptăţită, dat fiind că nu există dovezi clare privind beneficiul său. Ea poate oferi o stadializare mai exactă, dar întrucât nu permite oferirea unor tratamente eficace bolnavilor şi implică riscul reacţiilor adverse ale limfadenectomiei, în special pe cel de limfedem, este dificil de justificat utilizarea procedurii ca simplu instrument de stadializare.
La rubrica Sinteze clinice, aflăm informaţii despre cefaleea fulgerătoare. Este o formă severă, ce atinge maximul în 60 de secunde de la debut. Hemoragia subarahnoidiană este cauza cea mai frecventă; diagnosticul se bazează pe TC simplă şi, dacă aceasta e normală, pe puncţia lombară. Poate apărea ocazional în bolile infecţioase, hipertensiunea intracraniană şi sindroamele cu hipotensiune. Disecţia arterei cervicale, tromboza venoasă profundă, sindromul de vasoconstricţie reversibilă şi apoplexia pituitară se pot manifesta cu cefalee fulgerătoare izolată şi examen fizic, TC şi LCR normale, ceea ce impune alte investigaţii – imagistica vasculară cerebrală şi cervicală, IRM cerebral.
Practicienilor le este dedicat şi rezumatul recomandărilor NICE privind recunoaşterea şi managementul psihozei şi schizofreniei la copii şi tineri.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe