Examinarea iniţială prin CT a pacienților cu angină pectorală stabilă a fost asociată cu un risc mai mic de complicaţii și cu un număr mai mic de proceduri de revascularizare, față de coronarografie.
Angina pectorală stabilă reprezintă de cele mai multe ori manifestarea iniţială a bolii coronariene. O anamneză detaliată poate pune diagnosticul de angină pectorală, luând în considerare caracteristicile durerii toracice, precum caracterul, durata, localizarea, factorii declanșatori, dar și modalitatea de ameliorare.
Abordarea generală pentru managementul diagnosticului anginei pectorale presupune mai multe etape. Dintre acestea, examinarea coronariană efectuată prin tomografie computerizată (CT) a devenit în ultimii ani o alternativă precisă, neinvazivă la coronarografie, în rândul pacienţilor cu angină pectorală stabilă și cu probabilitate intermediară pre-test pentru o boală coronariană obstructivă.
Coronarografia reprezintă standardul de referinţă pentru detectarea stenozelor coronariene obstructive și are avantajul că permite revascularizarea coronariană în timpul aceleiași proceduri. Examinarea imagistică prin CT este privită însă cu interes pentru că poate exclude o formă obstructivă de boală coronariană printr-o procedură neinvazivă și cu un risc scăzut de evenimente adverse.
Studiul Discharge, ale cărui rezultate au fost publicate recent în New England Journal of Medicine, a fost conceput pentru a evalua dacă examinarea prin CT reprezintă o strategie de diagnostic imagistic iniţial mai bună pentru ghidarea tratamentului, comparativ cu coronarografia, în rândul acestor pacienţi.
În studiu au fost incluși 1.833 de pacienţi în grupul pentru CT și 1.834 în grupul pentru coronarografie. După o perioadă medie de urmărire de 3,5 ani, s-a observat că rezultatul primar compus al evenimentelor adverse cardiovasculare majore (deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal) a fost documentat la 38 de pacienţi din grupul CT (2,1%) și la 52 de pacienţi din grupul coronarografie (3%).
Rata anuală a evenimentelor adverse cardiovasculare majore a fost de 0,61% în grupul CT și de 0,86% în grupul coronarografie. Complicaţiile majore asociate procedurilor au apărut la 9 pacienţi din grupul CT (0,5%) și la 33 de pacienţi din grupul coronarografie (1,9%).
Numărul de proceduri de revascularizare a fost mai mic în grupul CT (14,2%), comparativ cu grupul coronarografie (18%). Prevalenţa anginei pectorale în ultimele patru săptămâni de urmărire a fost similară între cele două grupuri.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2200963
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe