În fiecare an, pe 7 aprilie, este marcată Ziua Mondială a Sănătății. Așa că ne-am propus să discutăm pe larg cu un medic specialist în endocrinologie și boli metabolice, pentru a trage un semnal de alarmă asupra disfuncțiilor endocrine.
Prof. univ. dr. Anton Luger este specialist în endocrinologie și boli metabolice la Wiener Privatklinik. L-am întrebat ce investigații ar fi bine să facem pentru screeningul afecțiunilor endocrine, mai ales că hormonii sunt atât de numeroși și sunt implicați în controlul multor funcții ale organismului. Totuși, el subliniază că „screeningul regulat pentru toți aceștia nu este nici fezabil, nici rațional”.
„Cu excepția diabetului zaharat și a bolilor tiroidiene, majoritatea bolilor endocrine nu sunt atât de răspândite. Pentru diabet și bolile tiroidiene, screeningul regulat cu teste de sânge (glicemia înainte de masă, HbA1c [hemoglobină glicolizată – n.red.], care măsoară media concentrațiilor de glucoză din ultimele trei luni, și TSH, care este hormonul din glanda pituitară care controlează funcția tiroidiană) este standard”, afirmă prof. univ. dr. Anton Luger, care este totodată membru al Comitetului Clinic al Societății Europene de Endocrinologie.
Examinările sau analizele pentru majoritatea celorlalți hormoni ar trebui luate în considerare doar dacă există semne clinice, simptome sau valori anormale ale testelor de laborator care ar putea fi cauzate de o boală endocrină, a precizat specialistul.
Un endocrinolog ar trebui consultat doar atunci când semnele, simptomele sau valorile anormale ale testelor de laborator de rutină indică posibila existență a unei boli endocrine subiacente, ne explică medicul citat, el amintind în același timp că sunt numeroase funcții în organism care sunt controlate de hormoni.
Dr. Anton Luger (foto sus) ne dă și câteva exemple:
Concentrațiile crescute de calciu seric ar putea fi cauzate de activitatea crescută a glandelor paratiroide, patru glande situate în apropierea glandei tiroide.
Concentrațiile crescute de hormon paratiroidian ar putea cauza osteoporoză, calcificări ale rinichilor, ulcere la stomac, letargie și comă.
Creșterea inexplicabilă în greutate sau pierderea în greutate poate fi cauzată de boli ale tiroidei, glandei pituitare sau glandelor suprarenale.
Hipertensiunea care nu poate fi controlată printr-o terapie standard cu trei medicamente diferite ar putea fi cauzată de glanda suprarenală.
Osteoporoza la bărbați sau osteoporoza prematură la femei ar putea fi cauzată de boli ale glandelor suprarenale, pituitare, tiroide sau gonade (ovare la femei, testicule la bărbați).
Schimbările în distribuirea grăsimii, schimbările în ceea ce privește masa musculară și rezistența, fizionomia, scăderea nivelului de energie, creșterea necontrolată a părului la femei (hirsutism sau pilozitate excesivă), perioadele menstruale neregulate și amenoreea secundară pot fi cauzate de boli ale glandei pituitare.
Scăderea concentrațiilor serice de sodiu și creșterea nivelurilor de potasiu ar putea fi cauzate de boli ale glandelor suprarenale sau glandei pituitare.
Simptomele care necesită o evaluare mai amănunțită făcută de un medic endocrinolog includ schimbările de dimensiune ale glandei tiroide, nodulii sau durerea în această glandă, precum și semnele și simptomele disfuncției. Acestea din urmă pot să aibă fie activitate scăzută, fie crescută, numită hipotiroidism și, respectiv, hipertiroidism.
Semnele hipotiroidismului includ scăderea nivelului de energie, creșterea în greutate, constipație, sensibilitate crescută la frig, piele uscată, subțierea părului, pierderea părții laterale a sprâncenelor și depresia.
Semnele hipertiroidismului includ tahicardie, adică creșterea ritmului cardiac, nervozitate, anxietate, tremor, pierdere neintenționată în greutate, diaree, sensibilitate crescută la căldură, transpirație și probleme de somn, detaliază dr. Anton Luger.
Pe lângă verificările regulate pentru funcția tiroidiană, glicemia înainte de masă și HbA1c (hemoglobina glicozilată), concentrațiile de testosteron ar trebui verificate atunci când pacientul observă simptome precum: pierderea libidoului, disfuncția erectilă sau pierderea părului de pe corp.
Valorile scăzute ale testosteronului seric sunt adesea întâlnite la pacienții obezi, dar ele pot fi și consecințele bolilor glandei pituitare care controlează producția de testosteron și celulele spermatice în testicule. Pe lângă simptomele enumerate mai sus, concentrațiile scăzute de testosteron pot induce osteoporoză, scăderea masei musculare și înmulțirea celulelor adipoase, care ar putea afecta metabolismul glucozei la bărbați.
Diabetul zaharat (DZ) nu este o singură boală, iar recunoașterea faptului că o persoană este afectată de DZ depinde de tipul său de diabet, care se manifestă foarte diferit de la un pacient la altul.
„DZ de tip 1 este o boală autoimună care afectează în principal copiii și tinerii adulți. Cauza principală a DZ de tip 1 este distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas de celulele sistemului imunitar. Din cauza simptomelor severe, care includ volumul excesiv de urină și setea crescută, pierderea în greutate neintenționată, lipsa energiei, infecțiile și uneori dereglarea completă a metabolismului până la comă, timpul până la diagnosticare este scurt”, a declarat prof. univ. dr. Anton Luger.
În contrast, diabetul zaharat de tip 2, care reprezintă aproximativ 90% dintre toate formele de diabet, afectează în principal adulții de orice vârstă. Nouăzeci la sută dintre acești pacienți sunt supraponderali sau obezi, iar debutul este mult mai subtil, atrage atenția specialistul.
Între debutul tulburării metabolismului glucozei și diagnosticul bolii, care adesea este făcut întâmplător, pot trece mai mult de 10 ani, timp în care pacienții nu sunt conștienți de boala lor, adică de diabet. În această perioadă, complicațiile tardive ale diabetului, cum sunt simptomele oculare, ar putea fi deja prezente și în unele cazuri pot duce la diagnosticul de DZ de tip 2.
Există mai multe alte forme de diabet, printre care diabetul în timpul sarcinii (diabet gestațional), diabetul cauzat de medicamente sau boli ale pancreasului, dar și diabetul de cauze genetice.
Tocmai de aceea sunt importante analizele de rutină, care pot scoate la iveală anumite probleme. „Diabetul de tip 1 poate duce la situații care pun viața în pericol, din cauza dezechilibrelor metabolismului. Diabetul de tip 2, netratat, poate duce la complicații tardive care afectează ochii, inima, vasele de sânge, rinichii și nervii”, arată medicul.
Prof. univ. dr. Anton Luger subliniază că un stil de viață sănătos (care include o dietă sănătoasă, activitate fizică regulată și evitarea supraponderabilității și obezității) reprezintă piatra de temelie a prevenirii diabetului zaharat de tip 2 și a diabetului gestațional.
„Din păcate, diabetul zaharat de tip 1 și formele mai rare de diabet nu pot fi prevenite, însă dieta și un stil de viață sănătos reprezintă, de asemenea, baza pentru tratamentul acestora.”
L-am rugat pe prof. univ. dr. Anton Luger să ne dea mai multe detalii despre prediabet, pentru a înțelege mai bine această afecțiune. Definiția prediabetului include concentrații mari de glucoză în sânge (glicemia à jeun, adică pe nemâncate), concentrații ridicate de HbA1c, care este o medie a concentrațiilor de glucoză în sânge cu până la 3 luni înainte de efectuarea acestui test, și toleranță deficitară la glucoză, adică concentrații ridicate de glucoză în sânge după ingestia orală a 75 g de glucoză.
Concentrațiile de glucoză în stare de repaus între 100 și 126 mg/dL (5,6-7,0 mmol/l) sunt clasificate ca prediabet, iar cele peste această valoare ca diabet. Valorile HbA1c cuprinse între 5,7% și 6,4% (39-46 mmol/mol) definesc prediabetul, iar valorile peste acest nivel definesc diabetul.
Valorile glicemiei la 120 de minute după ingestia orală a 75 g de glucoză între 140 și 200 mg/dl (7,8-11,1 mmol/l) sunt clasificate ca toleranță deficitară la glucoză = prediabet, iar peste aceasta sunt clasificate ca diabet.
„Diverse studii au arătat că prediabetul crește riscul de a dezvolta diabet. Modul principal prin care putem evita progresia de la prediabet la DZ de tip 2 este un stil de viață sănătos, cu o nutriție sănătoasă, un total de 2 ore și jumătate de exerciții fizice pe săptămână, efectuate în trei sau mai multe zile pe săptămână, și reducerea supraponderabilității și obezității (greutate corporală normală).
În încheiere, dr. Anton Luger a explicat ce măsuri sunt utile persoanei cu prediabet: controlul concentrațiilor de glucoză din sânge à jeun, HbA1c, precum și controlul greutății corporale, al concentrațiilor de lipide serice și al tensiunii arteriale.
Sursa foto-simbol: imagine generată cu AI la 29 martie, 1:19 PM
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
