În
perioada 10–12 mai, la Sibiu, a avut loc Conferința Națională a
Grupurilor de lucru ale Societății Române de Cardiologie, care a
reunit sute de profesioniști din cardiologie și din
specialități conexe. Sesiunile conferinței au acoperit atât
aspecte generale, fiind prezentate recomandările curente în patologia
cardiovasculară, cât și orientarea către probleme de
practică medicală, prin prezentarea de cazuri clinice comentate de
experți în sistem interactiv. Auditoriul a putut adresa întrebări
atât direct, cât și prin intermediul aplicației mobile, iar
rezidenții au beneficiat de un produs educațional modern, „Career
Corner” (Viitorul carierei mele în cardiologie). În cadrul acestei sesiuni au
primit sfaturi cu privire la posibilitățile de accesare a burselor
naționale și internaționale, implicarea în cercetarea
clinică și experimentală, atestate de pregătire
complementară în domeniul cardiologiei, susținerea examenului de
specialitate și redactarea unui CV care să le maximizeze șansele
de angajare.
A
existat, de asemenea, un curs de imagistică cardiovasculară pentru
medicul practician, un curs de resuscitare cardiorespiratorie, precum și o
sesiune dedicată asistenților medicali. Cei mai matinali și mai
sportivi dintre participanți s-au întâlnit la Crosul cardiologilor,
manifestare devenită deja tradiție, promovând astfel prin propriul
exemplu un stil de viață sănătos.
Grupurile
organizatoare ale acestei ediții au fost cele de ateroscleroză
și aterotromboză; cardiopatie ischemică; cardiologie
preventivă și recuperare cardiovasculară; cardiologie de
urgență și cardiologie intervențională. Grupul de
cardiologie intervențională a pregătit în premieră o
sesiune cu transmisie în direct a unor intervenții coronariene percutane
(PCI), în cadrul unei întâlniri internaționale regionale. Echipele
implicate au reprezentat IUBCV „C.C. Iliescu” București (Lucian Zarma,
Nicolae Cârstea, Emil Mihai) și Polisano Sibiu (Igor Spiroski, Nicolae
Florescu). Sesiunea a generat un schimb de păreri și sugestii între
experții din sală și cei implicați în actul operator
și, de asemenea, prezentări ale propriei experiențe per ansamblu
(Ferenc György, Ungaria) sau prezentări ale unor cazuri dificile (Marian
Postu, București).
Interacțiunea cord-creier
Unul
dintre invitații de peste hotare, profesorul Wolfram Doehner de la Center
for Stroke Research din cadrul Universității Charité din Berlin,
coordonator al Grupului de studiu al interacțiunii dintre cord și
creier la pacienții cu insuficiență cardiacă și
președinte al comisiei pentru accidentul vascular din cadrul
Societății europene de cardiologie, a susținut prezentări
cu abordare interdisciplinară, menite să crească nivelul de
conștientizare a importanței evaluării și tratării
integrate, unitare, la pacienții cu patologie cardiacă și
neurologică concomitentă. De asemenea, a evidențiat
importanța investigării și tratării carenței de fier
la pacienții cu patologie cardiacă, independent de prezența
anemiei.
„Pacienții cu insuficiență
cardiacă au un risc de două până la de patru ori mai mare de a
suferi un accident vascular și, de asemenea, un risc crescut de
mortalitate după acest eveniment și de repetare a accidentului
vascular, iar recuperarea este mai slabă”, a comentat profesorul Doehner.
Potrivit acestuia, leziuni cerebrale asimptomatice (așa-numitele accidente
vasculare „silențioase”) au fost depistate cu frecvență de
până la patru ori mai mare în cazul pacienților cu
insuficiență cardiacă și, pe de altă parte, până
la un sfert dintre pacienții cu accident vascular prezintă
insuficiență cardiacă. „Grupul care a fost fondat în urmă
cu doi ani (ESC Council on Stroke) are în momentul de față peste
1.200 de membri. Sperăm să colaborăm cu structuri de acest fel
și la nivel național și să sprijinim crearea unor astfel de
grupuri naționale acolo unde acest lucru este posibil. Este necesară
colaborarea cu specialiști din alte domenii medicale – care sunt
implicați în îngrijirea cazurilor acute –, dar și urmărirea pe
termen lung (neurologi care să coordoneze abordarea integrată, dar
și cardiologi, neurochirurgi, geriatri, medici de familie)”, a subliniat
profesorul Doehner. Dintre cardiologi, specialistul consideră că este
foarte importantă implicarea ritmologilor, dar că și
intervenționiștii pot avea un rol promițător în dezvoltarea
terapiei evenimentului acut prin trombectomie. „Odată apărute semnele
afectării unuia dintre aceste două organe vitale, sunt necesare
atenția sporită, investigarea funcției celuilalt organ și
demararea unor acțiuni preventive. După un accident vascular în lipsa
unui istoric de fibrilație atrială, încercarea de a o detecta prin
monitorizare EKG atât în timpul spitalizării posteveniment acut, cât
și ulterior, este justificată și necesară. Abordarea
interdisciplinară a acestor pacienți
îmbunătățește prognosticul atât pe termen scurt, cât
și pe termen lung.”
Între potențial și limitări
O
sesiune specială, cu titlul „O privire în viitor – Anul 2030 e aproape!”,
a fost organizată în parteneriat cu Academia de Științe Medicale
din România și i-a avut ca invitați pe profesorii Adriana
Ilieșiu, Eduard Apetrei și Mircea Cinteză. Aceștia au
prezentat o scurtă retrospectivă a descoperirilor medicale cu impact
clinic important și au punctat câteva teme de cercetare cu rezultate
promițătoare. Ingineria genetică și cea tisulară,
chiar și cu capacități (încă) reduse în ceea ce
privește aplicabilitatea și eficiența, deschid porți pentru
medicina regenerativă și pentru o abordare personalizată,
inclusiv la nivel molecular, a sensibilității la factorii de risc
și a răspunsului la tratament. Aceste metode terapeutice
experimentale au scopul de a determina regresia proceselor patologice miocitare
și includ: molecule mici care modifică acțiunea proteinelor
implicate în procesul distructiv, terapia genică ce folosește vectori
virali pentru a introduce în miocite o genă terapeutică sau
inhibiția unei gene prin corectarea alelei patogene – în cazul bolilor
metabolice. Odată cu dobândirea tehnologiei care permite corectarea unei
erori, apare și tentația amplificării unei caracteristici
normale, de exemplu, pentru a dobândi capacități senzoriale
superioare (vederea nocturnă, amplificarea mirosului). Aceste
manipulări ridică probleme de etică și sunt deocamdată
un subiect controversat.
În
ceea ce privește evoluția unei metode imagistice larg utilizate în
cardiologie, respectiv ecocardiografia, profesorul Apetrei a amintit câteva
direcții de dezvoltare, cum ar fi: miniaturizarea aparaturii;
cuantificarea imaginii în date numerice care vor permite o analiză
exactă, standardizată; folosirea imaginilor tridimensionale și a
reproducerii acestora cu ajutorul imprimantelor 3D, utile mai ales în
cardiologia intervențională, pentru pregătirea actului operator;
folosirea contrastului ecografic și a ultrasonografiei ca metode
terapeutice, prin eliberarea țintită a agenților farmacologici
sau prin sonotromboliză, precum și dezvoltarea nanotehnologiei
și aplicarea acesteia în medicină. Există și argumente care
pledează pentru un declin al ecografiei în favoarea altor teste neinvazive
(IRM, CT, imagistică nucleară) sau a unor metode combinate (SPECT),
precum și probabilitatea creșterii numărului de pacienți
obezi, la care ecografia are limitări semnificative.
Prof.
dr. Mircea Cinteză a făcut o radiografie succintă a domeniilor
în care medicina clinică genetică este aplicată, privirea spre
viitor fiind dublată de ancorarea în realitate și de
conștientizarea limitelor, nu doar a avantajelor acestor descoperiri.
Perspectiva sa a îmbinat latura științifică cu cea
cultural-umanistă atât la finalul conferinței, lăsând
audiența să reflecteze la impactul și semnificația
schimbărilor, cât și în deschiderea acesteia, printr-un recital
fotografic reflexiv, care a încurajat privitorii să acorde atenție
frumosului simplu, nefiltrat, pe care natura îl dăruiește cu
prisosință la fiecare pas, indiferent de anotimp.
Participanții au petrecut trei zile dense, cu un program variat și instructiv, înregistrarea celor mai apreciate sesiuni urmând a fi distribuită pe suport digital cu ocazia Congresului Național al Societății Române de Cardiologie, care va avea loc la Sinaia, în perioada 19–22 septembrie 2018.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe