Între
26 şi 29 aprilie 2012, au avut loc la Londra lucrările celui de-al 22-lea Congres European de Hipertensiune
Arterială şi Prevenţie Cardiovasculară (European
Meeting on Hypertension and Cardiovascular Prevention), organizat de
Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) – fondată în 1989, ca urmare a unei
serii de întâlniri ştiinţifice europene pe tema hipertensiunii arteriale, desfăşurate
cu precădere la Milano, Italia. Din anul 1999, congresele europene de
hipertensiune arterială sunt organizate anual, datorită creşterii continue a
interesului lumii medicale pentru diagnosticarea şi tratarea hipertensiunii
arteriale (HTA). Aceste reuniuni au constituit locul de lansare a multor
medicamente antihipertensive noi, dar şi de stabilire a strategiilor
terapeutice optime. În anii 2003 şi 2007, cu prilejul Congresului anual ESH, au
fost prezentate primele ghiduri ESH-ESC (ghiduri comune ale ESH şi ale Societăţii
Europene de Cardiologie), privind tratamentul hipertensiunii arteriale, urmate
de o reactualizare în 2009. Unele dintre cele mai importante studii clinice de
tratament antihipertensiv au fost prezentate pentru prima dată în cadrul
congreselor ESH: Syst-Eur (Systolic Hypertension in Europe, 1997), ELSA
(European Lacidipine Study on Atherosclerosis, 2001), SCOPE (Study on Cognition
and Prognosis in the Elderly, 2003), VALUE (Valsartan Antihypertensive
Long-Term Use Evaluation Trial, 2004), FEVER (Felodipine Event Reduction Study,
2005). În 2009, au apărut primele recomandări ale ESH în legătură cu măsurarea
tensiunii arteriale la copii, iar în 2011, la Milano, au fost prezentate
ghidurile de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale.
Programul
ştiinţific al Congresului ESH de la Londra, din acest an, a continuat tradiţia
manifestărilor anterioare, majoritatea sesiunilor fiind dedicate cercetărilor
originale, prezentate sub formă de comunicări orale sau postere. Au fost
prezentate rezultatele unor studii clinice şi experimentale în domeniul HTA, în
cadrul unor conferinţe state-of-the-art,
sesiuni plenare, sesiuni de dezbateri, „teaching sessions“, workshopuri,
simpozioane satelite. Congresul ESH a atras un număr mare de investigatori,
cercetători şi medici clinicieni din toate ţările europene, dar şi din America,
Asia, Orientul Mijlociu, în tratamentul hipertensiunii arteriale fiind implicaţi
medici de specialităţi diverse, de la medicul de familie, cardiolog, internist,
până la nefrolog, endocrinolog, neurolog etc.
M.
Hecht Olsen (Copenhaga) a atras atenţia asupra numărului imens de pacienţi
hipertensivi din lume (se estimează la 1,56 miliarde numărul de hipertensivi în
anul 2025), care impune adoptarea imediată a unor măsuri de sănătate publică,
precum reducerea consumului de sare, intervenţii multiple asupra factorilor de
risc, tratament individualizat bazat pe identificarea indivizilor la risc şi
ameliorarea controlului tensiunii arteriale.
O
sesiune specială a fost dedicată consensurilor şi controverselor din ghidurile
de hipertensiune arterială. Toate ghidurile sunt de acord că tratamentul
farmacologic al pacienţilor hipertensivi trebuie iniţiat odată cu depistarea
unei tensiuni arteriale mai mari de 140/90 mm Hg, însă există în continuare o
serie de controverse legate de momentul în care o tensiune arterială normal crescută
devine hipertensiune arterială, ca şi de valorile-ţintă ale tensiunii
arteriale, numărul de medicamente antihipertensive recomandate în stadiile
precoce de hipertensiune arterială, combinaţia optimă de antihipertensive.
Prof. dr. G. Mancia (Milano) a discutat, în cadrul acestei sesiuni, despre
noile ghiduri ESH-ESC de hipertensiune arterială, despre HTA „de halat alb“,
diferenţele dintre măsurarea ambulatorie şi în spital a tensiunii arteriale,
despre monoterapia sau terapia combinată a HTA, ca şi despre factorii
predictivi ai protecţiei cardiovasculare în urma tratamentului antihipertensiv.
Prof. dr. B. Williams (Leicester) a prezentat un update al ghidurilor NICE (British
Hypertension Society), care schimbă modul de diagnostic al HTA, susţinând măsurarea
ambulatorie automată a tensiunii arteriale, aspectul cel mai controversat, de
altfel, al acestor ghiduri.
Prof.
dr. A. Zanchetti (Milano) a încercat să dea un răspuns la întrebarea: „Cât de
mult trebuie scăzută tensiunea arterială?“. Există mai multe date în acest
moment despre beneficiile scăderii tensiunii arteriale la vârstnici, ca şi la
pacienţii cu risc mare. Întrebările la care trebuie să se răspundă în anii următori
sunt: „Trebuie prescris tratament antihipertensiv la toţi pacienţii cu HTA grad
1, chiar dacă au risc cardiovascular mic/moderat?“; „La vârstnicii cu HTA grad
1 trebuie prescris tratament antihipertensiv şi care este tensiunea ţintă a
acestora?“; „Trebuie ca tensiunea arterială de 130/80 mm Hg să fie valoarea-ţintă
la pacientul diabetic?“; “Care este cea mai mică valoare-ţintă a tensiunii
arteriale la pacientul cu diverse comorbidităţi?“.
M.
Burnier (Lausanne) a discutat despre căile multiple prin care tratamentul
farmacologic interferează cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron şi
impactul blocării acestui sistem asupra funcţiilor fiziologice.
În
cadrul unui simpozion-satelit condus de preşedintele ESH, J. Redon (Spania), a
fost prezentată denervarea renală ca metodă inovatoare de tratament
endovascular al hipertensiunii rezistente. Pacientul care răspunde favorabil la
denervarea renală este hipertensivul cu TA sistolică de 160 mm Hg sau peste, în
ciuda triplei terapii, cu o rată estimată a filtrării glomerulare de 45
ml/min/1,73 m2 şi cu o anumită anatomie a arterei renale
(diametru peste 4 mm, fără angioplastie renală/stentare anterioară şi fără
stenoză semnificativă sau alte anomalii). Rezultatele studiilor desfăşurate până
în acest moment sunt încurajatoare, neexistând incidente majore legate de
procedură.
A
existat şi o sesiune comună ESH-ASH (alături de American Society of
Hypertension), prezidată de J. Redon şi G. Bakris (Chicago), în care s-a
discutat despre strategiile de obţinere de noi biomarkeri pentru bolile
cardiovasculare, dar şi despre importanţa evaluării funcţiei arteriale şi
cardiace ca marker al riscului cardiovascular.
În
cadrul unui workshop special dedicat ţărilor balcanice, prof. dr. M. Dorobanţu
a prezentat datele referitoare la prevalenţa hipertensiunii arteriale şi
profilul de risc cardiovascular al populaţiei adulte din România (studiul
SEPHAR). D. Lovic (Serbia) a reliefat dificultăţile screeningului HTA în ţările
balcanice, iar A. Pittaras (Grecia) a reiterat rolul exerciţiului fizic în
managementul HTA.
Într-un
simpozion comun al ESH şi LASH (Latin American Society of Hypertension), R.
Hernandez (Venezuela) a afirmat utilitatea evaluării prin bioimpedanţă toracică
în ghidarea tratamentului antihipertensiv. Un alt workshop interesant a
stabilit „Noi frontiere în modularea sistemului renină-angiotensină“. U. M.
Steckelings (Berlin) a adus în discuţie agoniştii receptorilor de angiotensină
AT2, ca o nouă clasă de medicamente, iar A. J. M. Roks (Rotterdam) a prezentat
noi droguri cu acţiune pe sistemul renină-angiotensină obţinute pe bază de
celulele stem.
În
final, aş spune că alegerea Londrei pentru Congresul European de HTA din acest
an a fost inspirată, având în vedere că oraşul se află în febra pregătirilor
pentru a XXX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară (27 iulie – 12 august), pregătiri
vizibile peste tot, de la staţiile de metrou pline de afişe cu recomandări
pentru londonezi să aleagă bicicleta sau mersul pe jos în locul mijloacelor de
transport public în timpul Jocurilor, până la lucrările din jurul Stadionului
Olimpic, care se pregăteşte să primească 80.000 de spectatori. Preocuparea
autorităţilor legat de securitatea din timpul Jocurilor Olimpice, justificată în
urma evenimentelor din 2011 din Marea Britanie, explică probabil numărul mare
de mesaje transmise în mijloacele de transport, prin care se reaminteşte călătorilor
să nu uite bagaje în metrou, autobuze, trenuri etc. Impresionantul Centru
ExCel, locul de desfăşurare a Congresului European de Hipertensiune 2012, va găzdui,
pe durata Jocurilor Olimpice, probele de box, judo, haltere, scrimă şi tenis de
masă.
Al
23-lea Congres European de Hipertensiune va avea loc la Milano, între 14 şi 17
iunie 2013.