Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Al 22-lea Congres ESH

Viața Medicală
Dr. Camelia Cristina DIACONU miercuri, 16 mai 2012
   Între 26 şi 29 aprilie 2012, au avut loc la Londra lucrările celui de-al 22-lea Congres European de Hipertensiune Arterială şi Prevenţie Cardiovasculară (European Meeting on Hypertension and Cardiovascular Prevention), organizat de Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) – fondată în 1989, ca urmare a unei serii de întâlniri ştiinţifice europene pe tema hipertensiunii arteriale, desfăşurate cu precădere la Milano, Italia. Din anul 1999, congresele europene de hipertensiune arterială sunt organizate anual, datorită creşterii continue a interesului lumii medicale pentru diagnosticarea şi tratarea hipertensiunii arteriale (HTA). Aceste reuniuni au constituit locul de lansare a multor medicamente antihipertensive noi, dar şi de stabilire a strategiilor terapeutice optime. În anii 2003 şi 2007, cu prilejul Congresului anual ESH, au fost prezentate primele ghiduri ESH-ESC (ghiduri comune ale ESH şi ale Societăţii Europene de Cardiologie), privind tratamentul hipertensiunii arteriale, urmate de o reactualizare în 2009. Unele dintre cele mai importante studii clinice de tratament antihipertensiv au fost prezentate pentru prima dată în cadrul congreselor ESH: Syst-Eur (Systolic Hypertension in Europe, 1997), ELSA (European Lacidipine Study on Atherosclerosis, 2001), SCOPE (Study on Cognition and Prognosis in the Elderly, 2003), VALUE (Valsartan Antihypertensive Long-Term Use Evaluation Trial, 2004), FEVER (Felodipine Event Reduction Study, 2005). În 2009, au apărut primele recomandări ale ESH în legătură cu măsurarea tensiunii arteriale la copii, iar în 2011, la Milano, au fost prezentate ghidurile de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale.
   Programul ştiinţific al Congresului ESH de la Londra, din acest an, a continuat tradiţia manifestărilor anterioare, majoritatea sesiunilor fiind dedicate cercetărilor originale, prezentate sub formă de comunicări orale sau postere. Au fost prezentate rezultatele unor studii clinice şi experimentale în domeniul HTA, în cadrul unor conferinţe state-of-the-art, sesiuni plenare, sesiuni de dezbateri, „teaching sessions“, workshopuri, simpozioane satelite. Congresul ESH a atras un număr mare de investigatori, cercetători şi medici clinicieni din toate ţările europene, dar şi din America, Asia, Orientul Mijlociu, în tratamentul hipertensiunii arteriale fiind implicaţi medici de specialităţi diverse, de la medicul de familie, cardiolog, internist, până la nefrolog, endocrinolog, neurolog etc.
   M. Hecht Olsen (Copenhaga) a atras atenţia asupra numărului imens de pacienţi hipertensivi din lume (se estimează la 1,56 miliarde numărul de hipertensivi în anul 2025), care impune adoptarea imediată a unor măsuri de sănătate publică, precum reducerea consumului de sare, intervenţii multiple asupra factorilor de risc, tratament individualizat bazat pe identificarea indivizilor la risc şi ameliorarea controlului tensiunii arteriale.
   O sesiune specială a fost dedicată consensurilor şi controverselor din ghidurile de hipertensiune arterială. Toate ghidurile sunt de acord că tratamentul farmacologic al pacienţilor hipertensivi trebuie iniţiat odată cu depistarea unei tensiuni arteriale mai mari de 140/90 mm Hg, însă există în continuare o serie de controverse legate de momentul în care o tensiune arterială normal crescută devine hipertensiune arterială, ca şi de valorile-ţintă ale tensiunii arteriale, numărul de medicamente antihipertensive recomandate în stadiile precoce de hipertensiune arterială, combinaţia optimă de antihipertensive. Prof. dr. G. Mancia (Milano) a discutat, în cadrul acestei sesiuni, despre noile ghiduri ESH-ESC de hipertensiune arterială, despre HTA „de halat alb“, diferenţele dintre măsurarea ambulatorie şi în spital a tensiunii arteriale, despre monoterapia sau terapia combinată a HTA, ca şi despre factorii predictivi ai protecţiei cardiovasculare în urma tratamentului antihipertensiv. Prof. dr. B. Williams (Leicester) a prezentat un update al ghidurilor NICE (British Hypertension Society), care schimbă modul de diagnostic al HTA, susţinând măsurarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale, aspectul cel mai controversat, de altfel, al acestor ghiduri.
   Prof. dr. A. Zanchetti (Milano) a încercat să dea un răspuns la întrebarea: „Cât de mult trebuie scăzută tensiunea arterială?“. Există mai multe date în acest moment despre beneficiile scăderii tensiunii arteriale la vârstnici, ca şi la pacienţii cu risc mare. Întrebările la care trebuie să se răspundă în anii următori sunt: „Trebuie prescris tratament antihipertensiv la toţi pacienţii cu HTA grad 1, chiar dacă au risc cardiovascular mic/moderat?“; „La vârstnicii cu HTA grad 1 trebuie prescris tratament antihipertensiv şi care este tensiunea ţintă a acestora?“; „Trebuie ca tensiunea arterială de 130/80 mm Hg să fie valoarea-ţintă la pacientul diabetic?“; “Care este cea mai mică valoare-ţintă a tensiunii arteriale la pacientul cu diverse comorbidităţi?“.
   M. Burnier (Lausanne) a discutat despre căile multiple prin care tratamentul farmacologic interferează cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron şi impactul blocării acestui sistem asupra funcţiilor fiziologice.
   În cadrul unui simpozion-satelit condus de preşedintele ESH, J. Redon (Spania), a fost prezentată denervarea renală ca metodă inovatoare de tratament endovascular al hipertensiunii rezistente. Pacientul care răspunde favorabil la denervarea renală este hipertensivul cu TA sistolică de 160 mm Hg sau peste, în ciuda triplei terapii, cu o rată estimată a filtrării glomerulare de 45 ml/min/1,73 m2 şi cu o anumită anatomie a arterei renale (diametru peste 4 mm, fără angioplastie renală/stentare anterioară şi fără stenoză semnificativă sau alte anomalii). Rezultatele studiilor desfăşurate până în acest moment sunt încurajatoare, neexistând incidente majore legate de procedură.
   A existat şi o sesiune comună ESH-ASH (alături de American Society of Hypertension), prezidată de J. Redon şi G. Bakris (Chicago), în care s-a discutat despre strategiile de obţinere de noi biomarkeri pentru bolile cardiovasculare, dar şi despre importanţa evaluării funcţiei arteriale şi cardiace ca marker al riscului cardiovascular.
   În cadrul unui workshop special dedicat ţărilor balcanice, prof. dr. M. Dorobanţu a prezentat datele referitoare la prevalenţa hipertensiunii arteriale şi profilul de risc cardiovascular al populaţiei adulte din România (studiul SEPHAR). D. Lovic (Serbia) a reliefat dificultăţile screeningului HTA în ţările balcanice, iar A. Pittaras (Grecia) a reiterat rolul exerciţiului fizic în managementul HTA.
   Într-un simpozion comun al ESH şi LASH (Latin American Society of Hypertension), R. Hernandez (Venezuela) a afirmat utilitatea evaluării prin bioimpedanţă toracică în ghidarea tratamentului antihipertensiv. Un alt workshop interesant a stabilit „Noi frontiere în modularea sistemului renină-angiotensină“. U. M. Steckelings (Berlin) a adus în discuţie agoniştii receptorilor de angiotensină AT2, ca o nouă clasă de medicamente, iar A. J. M. Roks (Rotterdam) a prezentat noi droguri cu acţiune pe sistemul renină-angiotensină obţinute pe bază de celulele stem.
   În final, aş spune că alegerea Londrei pentru Congresul European de HTA din acest an a fost inspirată, având în vedere că oraşul se află în febra pregătirilor pentru a XXX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară (27 iulie – 12 august), pregătiri vizibile peste tot, de la staţiile de metrou pline de afişe cu recomandări pentru londonezi să aleagă bicicleta sau mersul pe jos în locul mijloacelor de transport public în timpul Jocurilor, până la lucrările din jurul Stadionului Olimpic, care se pregăteşte să primească 80.000 de spectatori. Preocuparea autorităţilor legat de securitatea din timpul Jocurilor Olimpice, justificată în urma evenimentelor din 2011 din Marea Britanie, explică probabil numărul mare de mesaje transmise în mijloacele de transport, prin care se reaminteşte călătorilor să nu uite bagaje în metrou, autobuze, trenuri etc. Impresionantul Centru ExCel, locul de desfăşurare a Congresului European de Hipertensiune 2012, va găzdui, pe durata Jocurilor Olimpice, probele de box, judo, haltere, scrimă şi tenis de masă.
   Al 23-lea Congres European de Hipertensiune va avea loc la Milano, între 14 şi 17 iunie 2013.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.