Efectele unei alimentații dezechilibrate asupra sănătății și alte
teme legate de relația nutriție-sănătate au fost abordate în cadrul conferinței
„Sănătate prin alimentație”, desfășurată recent la București. Evenimentul aflat
la a șaptea ediție a reunit profesioniști din domeniul sănătății și nutriției și
a adus în lumină implicațiile alimentației într-o serie de afecțiuni cronice netransmisibile,
în care componenta comportamentală reprezintă un factor de risc important. Au fost
dezbătute subiecte precum actualități și controverse în nutriție, rolul alimentației
în patologia cardiovasculară, metabolică, respectiv renală, alergiile alimentare,
alimentația antioxidantă, nutriția și tulburările de somn, dieta alimentară și guta
etc.
Micro- și macronutrienții
în bolile cardiovasculare
Șapte din zece vizite medicale sunt cauzate de alimentația dezechilibrată,
arată Organizația mondială a sănătății (OMS). Unul dintre factorii de risc în ceea
ce privește bolile cronice netransmisibile îl reprezintă obiceiurile nesănătoase
în alimentație, cu impact atât legat de incidență, cât și raportat la mortalitatea
asociată. Sesiunea care a deschis conferința a avut în centru studiul „PURE” (Prospective
Urban and Rural Epidemiological Study), al cărui scop a vizat stabilirea impactului
dietei asupra mortalității și bolilor cardiovasculare, atât în țările cu o economie
bună, cât și în cele subdezvoltate, unde alimentația rămâne o problemă. „Povestea
acestui studiu a suscitat foarte multe discuții în rândul nutriționiștilor, dar
și în rândul cardiologilor. A pornit de la ideea că fiecare populație are anumite
caracteristici care se impregnează pe comunitate, care mai departe influențează
fiecare familie. Membrii acestei familii vor adopta un anumit stil de viață, care
la rândul său va influența niște biomarkeri răspunzători de declanșarea patologiei
cardiovasculare”, afirmă prof. dr. Gabriela Roman. Principalele obiective au fost
relația dintre diverși factori de mediu, prevalența lor și implicațiile în patologie.
Pentru colectarea informațiilor s-au aplicat metode de screening, s-au efectuat
recoltări de sânge, analize EKG periodice, spirometrie, determinarea tensiunii arteriale
și a factorilor antropometrici. De asemenea, s-a analizat care este implicația fiecărui
macro- și micronutrient în dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare. Unul
dintre rezultate a relevat faptul că în zonele slab dezvoltate patologia cardiovasculară
este mai mare, deși factorii de risc nu sunt foarte dezvoltați. Explicația este
că în aceste țări controlul per total și accesul persoanelor la tratament este mult
mai redus.
ApoB/ApoA1 în loc de LDL/HDL
Mult timp s-a crezut că reducerea consumului total de grăsimi și
a acizilor grași saturați, prin înlocuirea lor cu carbohidrați și grăsimi nesaturate,
va scădea nivelul de LDL colesterol și odată cu acesta și riscul evenimentelor cardiovasculare.
Conf. dr. Cornelia Bala subliniază în lucrarea „Studiul PURE – lipide și hipertensiune”
nevoia rectificării ghidurilor terapeutice. Dacă ne uităm la ordinea recomandărilor,
pe primul loc este reducerea grăsimilor trans, iar pe locul doi reducerea aportului
de grăsimi saturate. Ultima recomandare este reducerea grăsimilor saturate prin
înlocuirea lor cu grăsimi mono- sau polinesaturate, cu un nivel de evidență mai
redus. Tot studiul PURE spune că grăsimile pot avea un efect benefic asupra sănătății
persoanelor pentru care carbohidrații reprezintă peste 60% din aportul energetic
zilnic. Concluzia a fost că ceea ce poate oferi, de fapt, informații relevante asupra
posibilelor afecțiuni cardiovasculare este raportul proteinelor ApoB/ApoA1, datorită
faptului că specificitatea și sensibilitatea sunt mai mari decât în cazul raportului
LDL/HDL, iar un raport subunitar ar fi protector.
Nu doar alimentația, ci
și forma de servire contează
Cei implicați în cercetare au căutat date referitoare și la consumul
de fructe, vegetale și leguminoase, disponibile încă din 1960, deci date care acopereau
57 de ani de cercetări. Au fost găsite numeroase studii prospective și de cohortă,
dar majoritatea erau desfășurate în țări cu bază material bună. Obiectivul acestei
părți a studiului, prezentată de dr. Anca Crăciun, a fost demonstrarea impactului
consumului de fructe, vegetale și leguminoase asupra evenimentelor cardiovasculare
și mortalității. Din 18 țări aflate în șapte regiuni geografice diferite s-au adunat
informații despre modul de consum al alimentelor. Forma de servire este importantă,
întrucât poate modifica efectul asupra organismului – cum se întâmplă, de exemplu,
cu legumele gătite. Cei care consumă mai multe vegetale sunt din mediul urban, ceea
ce este puțin surprinzător. Sunt persoane educate și absolvenți de liceu, sunt nefumători,
fac mai multă activitate fizică și consumă mai multă carne și mai puține cereale,
ceea ce ne duce cu gândul la faptul că și veniturile acestor persoane diferă. În
ceea ce privește consumul de fructe, beneficiul apare de la consumul a două porții
pe zi. Pentru a scădea mortalitatea de cauză cardiovasculară sau chiar non-cardiovasculară,
beneficiul începe chiar de la o porție de fructe pe zi, demonstrând o scădere cu
11% a bolii cardiovasculare majore. În ceea ce îi privește pe fumători sau diabetici,
consumul celor menționate nu ar oferi o protecție semnificativă față de evenimentele
fatale. Leguminoasele au avut rezultate bune pentru reducerea mortalității de toate
cauzele.
Acesta a fost un studiu de amploare, care a atras comentarii și întrebări.
Prof. dr. Nicolae Hâncu a menționat că, deși este un studiu fără precedent în investigațiile
nutriționale, aplicat în multe țări care până acum nu erau investigate, sunt câteva
obiecții. Prima ar fi că nu există o analiză diferențiată a tipurilor de glucide,
hidrați de carbon rafinați ori complecși (care sunt total distincți din punctul
de vedere al aportului). Un alt lucru care ar scădea mult din interpretarea studiului
este limitarea cuantificării acizilor grași trans, aceștia fiind cei mai aterogeni
din toată alimentația noastră. „Studiul este observațional, nu intervențional. Trebuie
să fie neapărat un studiu randomizat controlat!”, afirmă dr. Hâncu.
Dieta DASH și ce sunt alergiile
alimentare
,,Prin schimbarea stilului de viață putem reduce riscul evenimentelor
cardiovasculare’’, afirmă prof. dr. Florin Mitu. Întotdeauna când se discută despre
tratament trebuie să se înceapă cu schimbarea stilului de viață. Există multe modele
de dietă, însă cea mai studiată este cea de tip mediteranean. PREDIMED, unul dintre
ultimele studii, argumentează încă o dată rolul dietei mediteraneene în prevenția
primară. Rezultatele observate după cinci ani de urmărire arată o reducere cu 30%
a riscului de evenimente cardiovasculare majore la cei cu alimentație suplimentată
cu dietă mediteraneană. O altă dietă importantă este cea de tip DASH, care nu se
referă doar la restricția de sare. Reduce rata excreției de albumină, deci este
importantă pentru pacienții cu risc (nefropatie). O aderență mai bună la această
dietă scade incidența insuficienței cardiace și reduce cu 16% mortalitatea. La pacienții
hipertensivi, care au insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, există
și o ameliorare a funcției ventriculare.
Ce este, de fapt, alergia alimentară am aflat de la prof. dr. Maria
Moța: „Un fenomen în care reacțiile adverse apar la anumite alimente, proteine sau
alte substanțe chimice și care sunt datorate unor fenomene imune induse de alergeni
alimentari”. Deși afectează global organismul, manifestările apar de obicei la nivel
cutanat, gastrointestinal, respirator, cardiac sau la nivelul sistemului nervos,
iar la unele persoane pot apărea reacții ce pun viața în pericol, cum ar fi reacțiile
anafilactice. Deși sunt raportați până la ora actuală peste 170 de alergeni, cei
care dau 90% dintre alergii provin din oul de găină, lapte, alune, arahide, anumite
sortimente de pește sau crustacee, soia și grâu. Este necesar ca produsele alimentare
să fie etichetate corespunzător cu o mențiune specială pentru alergeni. Japonia
este țara care a făcut cele mai multe studii asupra acestui subiect. Rezultatele
studiilor lor spun că prevalența și incidența alergiilor alimentare a crescut mult
în ultimii 10–20 de ani: 10% dintre sugari, 13,5% dintre copiii tineri, 4,5% dintre
cei care merg la școală și nu au date legate de adulți. Americanii raportează și
ei pe grupe de vârstă și concluzionează că în America sunt în jur de 12 milioane
de persoane alergice. La majoritatea indivizilor, alergiile apar în primii doi ani
de viață, însă nu este exclus să apară mai târziu. Diagnosticul de alergie se pune
în primul rând prin anamneză.
