Newsflash
Diverse

Arhitectura în medicină

de Dr. Cristian TEODORESCU - nov. 16 2015
Arhitectura în medicină

     Colegiul Medicilor din România (CMR), în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România (OAR) au organizat prima ediție a forumului internațional Building Health, desfășurată la 22 octombrie, la București. Manifestarea a reunit peste 200 de invitați români și străini, printre care medici, arhitecți cu proiecte în domeniul sănătății, manageri de spitale, reprezentanți ai autorităților locale publice și lideri din domeniu. Conceptul de arhitectură a sănătății a fost analizat aici din trei perspective: leadership profesional, management medical și mediu înconjurător medical. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii în sănătate este o prioritate a programului operațional regional 2014–2020.

 

Conducători și modele

 

     Dr. Gheorghe Borcean, președintele CMR, spunea că principalul obiectiv al acestui forum este promovarea valorilor și modelelor profesionale, a liderilor și a celor mai elocvente exemple de bună practică medicală din țara noastră. Pornind de la faptul că atât medicii, cât și arhitecții, practică o profesie liberală, doctorul Borcean a explicat cum medicii doresc să-și desfășoare activitatea într-un mediu adecvat din punct de vedere tehnic și arhitectural, și „suntem convinși că putem obține acest lucru prin parteneriatul pe care l-am stabilit cu OAR“. Arh. Șerban Țigănaș, președintele OAR, se declară optimist în privința aceastei colaborări și subliniază importanța elaborării unor noi proiecte, în scopul creșterii calității vieții în România: „Colaborarea între cei care asigură servicii medicale și cei care aranjează spațiile în acest scop, pentru recuperarea și tratamentul pacienților, are ca obiectiv dezvoltarea de inițiative pentru influențarea opiniei politice pe de o parte, și asigurarea unor standarde înalte de practică, dedicate reabilitării și generării spațiilor medicale, pe de altă parte“.
     În prima parte a reuniunii, președinții CMR și OAR au susținut conferințe privind leardeship-ul profesional, stabilind rolul legăturilor interprofesionale și arhitecturii sănătății. În prezent, există spitale care nu mai răspund necesităților actuale ale pacienților, spune Gheorghe Borcean, subliniind diferența dintre renovarea spitalelor existente și construirea unora noi și efectul asupra ființei umane, indiferent că este vorba de medic sau pacient.
     Arhitectura spitalului trebuie să respecte două principii de bază: precizia spațiului, în conformitate cu ceea ce presupune desfășurarea actului medical, și aspectul estetic al acestei destinații cu caracter social. În acest sens, arhitectul are sarcina de a gândi un spațiu prietenos, accesibil socializării dintre medic și pacient și dintre pacienți. Dr. Borcean recomandă Ministerului Sănătății crearea unor grupuri interdisciplinare, prin stabilirea de conexiuni cu universitățile, instituțiile de cercetare și specialiștii în domeniu, respectiv arhitecți, designeri, medici, sociologi, ingineri etc., în timp ce arh. Șerban Țigănuș atenționează că doar o singură clinică medicală din țara noastră a fost realizată în urma unui concurs de proiecte.

 

Lider vs. manager

 

     Dr. Erik Kreyberg Normann (Norvegia), președintele Federației internaționale a spitalelor (IHF), a susținut o conferință despre ceea ce înseamnă să fii lider în sănătate. IHF a fost înființată în 1929 și întrunește peste 100 de țări membre și aproape 40.000 de unități medicale, colaborând cu structuri precum OMS sau Organizația Internațională a Asociațiilor Pacienților. Dr. Normann pune accentul pe leardership în dezvoltarea serviciilor medicale, în detrimentul managementului, cu scopul motivării și îndrumării corecte a angajaților. În acest sens, trebuie luate în considerare mai multe criterii elementare: responsabilitatea și transparența, îmbunătățirea serviciilor, ridicarea standardelor educaționale, integritatea, împărtășirea planificării de conducere și egalitatea în ceea ce privește accesul la practicarea și, respectiv, beneficierea de actul medical.
     Prof. dr. Sue Bailey (Marea Britanie) de la Academy of Medical Royal Colleges a subliniat importanța înțelepciunii în adoptarea unor decizii: „O condiție de bază a multor organizații sanitare de succes din lume a fost înlăturarea ierarhiilor, aplatizarea structurilor organizatorice și încurajarea clinicienilor de a ocupa pozițiile de conducere (…), liderii creează viziuni, managerii le implementează“. O problemă ridicată de profesorul Bailey o reprezintă acordarea nejustificată a îngrijirilor medicale, ea nefiind un adept al acestui lucru, amintind utilizarea excesivă a antibioticelor, histerectomiile, endarterectomiile carotidiene și chiar transportul inutil cu ambulanța și internarea.
     Programul britanic Choosing wisely promovează comunicarea dintre medic și pacient, reducerea numărului de proceduri medicale nejustificate sau fără rezultate efective și încurajarea societăților de specialitate în identificarea procedurilor terapeutice a căror necesitate rămâne sub semnul întrebării.

 

Spitalul inteligent al viitorului

 

     Managerul general al Assistance Publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP), Martin Hirsch, abordează criteriile de competiție din rândul spitalelor, respectiv primul contact cu pacientul, comunicarea cu medicii, cunoașterea așteptărilor pacienților, răspunsul oferit cerințelor internaționale, sprijinul acordat programelor de cercetare și atragerea, respectiv, menținerea profesioniștilor. El recomandă nouă condiții obligatorii pentru buna funcționare a unui grup de spitale: stabilirea unor strategii și obiective în cele mai importante probleme, consolidarea ideii de competiție externă și rezolvarea problemelor de cooperare internă, crearea unor instrumente noi instituționale (deExtinderea Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila“ a fost singura lucrare realizată printr-un concurs de proiecte de arhitectură comunicare, sisteme informaționale, fundații pentru cercetare, programe de voluntariat), susținerea cercetării, dezvoltarea unei baze de date a strategiilor, promovarea interacțiunii în mediul medical, flexibilitatea forței de muncă, investiția și inventarea unor noi concepte, implicarea pacienților.
     Cele trei proiecte franceze vizate de noile concepte sunt noul Hôtel–Dieu din centrul Parisului, noul Lariboisière (2024) și viitorul Greater Paris-North University Hospital (2025). Conceptul de spital inteligent (SMART) presupune următorii factori: Single (o singură clădire, emblematică prin arhitectură), Mutual (destinat atât pacienților, cât și medicilor și cercetătorilor), Adaptative (gândit de la început pentru a rezista în timp), Respectful (construit cu grijă față de mediul înconjurător natural și urban) și Tehnologicaly heavy (eficient prin calitate, nu prin cantitate).

 

Practica duală

 

     Prof. dr. Gabriel Barbash, managerul general al Sourasky Medical Center din Tel Aviv, susține activitatea medicală în sectorul public și analizează „efectele amestecării practicii private cu cea publică și conflictul de pe piața medicală“.
     Așa-numita practică duală, adică atât în mediul privat, cât și în cel de stat, a devenit un fenomen în țările europene, iar asta aduce cu sine o serie de efecte adverse, în concepția profesorului israelian, printre care tentația medicilor de a atrage pacienții din sectorul public către cel privat, în scopuri financiare, sau de a lucra ore suplimentare, cu consecințe asupra calității actului medical.
     De asemenea, el semnalează pericolul unei „scurgeri de inteligență“ prin migrarea medicilor seniori către sectorul privat, dar și posibilitatea ca prețurile plătite de asiguratorii privați să devină de referință și pentru  asistența medicală publică.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe