Colegiul
Medicilor din România (CMR), în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România
(OAR) au organizat prima ediție a forumului internațional Building Health,
desfășurată la 22 octombrie, la București. Manifestarea a reunit peste 200 de
invitați români și străini, printre care medici, arhitecți cu proiecte în
domeniul sănătății, manageri de spitale, reprezentanți ai autorităților locale
publice și lideri din domeniu. Conceptul de arhitectură a sănătății a fost
analizat aici din trei perspective: leadership profesional, management medical
și mediu înconjurător medical. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii în
sănătate este o prioritate a programului operațional regional 2014–2020.
Conducători
și modele
Dr.
Gheorghe Borcean, președintele CMR, spunea că principalul obiectiv al acestui
forum este promovarea valorilor și modelelor profesionale, a liderilor și a
celor mai elocvente exemple de bună practică medicală din țara noastră. Pornind
de la faptul că atât medicii, cât și arhitecții, practică o profesie liberală,
doctorul Borcean a explicat cum medicii doresc să-și desfășoare activitatea
într-un mediu adecvat din punct de vedere tehnic și arhitectural, și „suntem
convinși că putem obține acest lucru prin parteneriatul pe care l-am stabilit
cu OAR“. Arh. Șerban Țigănaș, președintele OAR, se declară optimist în privința
aceastei colaborări și subliniază importanța elaborării unor noi proiecte, în
scopul creșterii calității vieții în România: „Colaborarea între cei care
asigură servicii medicale și cei care aranjează spațiile în acest scop, pentru
recuperarea și tratamentul pacienților, are ca obiectiv dezvoltarea de
inițiative pentru influențarea opiniei politice pe de o parte, și asigurarea
unor standarde înalte de practică, dedicate reabilitării și generării spațiilor
medicale, pe de altă parte“.
În
prima parte a reuniunii, președinții CMR și OAR au susținut conferințe privind
leardeship-ul profesional, stabilind rolul legăturilor interprofesionale și
arhitecturii sănătății. În prezent, există spitale care nu mai răspund
necesităților actuale ale pacienților, spune Gheorghe Borcean, subliniind
diferența dintre renovarea spitalelor existente și construirea unora noi și
efectul asupra ființei umane, indiferent că este vorba de medic sau pacient.
Arhitectura
spitalului trebuie să respecte două principii de bază: precizia spațiului, în
conformitate cu ceea ce presupune desfășurarea actului medical, și aspectul
estetic al acestei destinații cu caracter social. În acest sens, arhitectul are
sarcina de a gândi un spațiu prietenos, accesibil socializării dintre medic și
pacient și dintre pacienți. Dr. Borcean recomandă Ministerului Sănătății
crearea unor grupuri interdisciplinare, prin stabilirea de conexiuni cu
universitățile, instituțiile de cercetare și specialiștii în domeniu, respectiv
arhitecți, designeri, medici, sociologi, ingineri etc., în timp ce arh. Șerban
Țigănuș atenționează că doar o singură clinică medicală din țara noastră a fost
realizată în urma unui concurs de proiecte.
Lider
vs. manager
Dr.
Erik Kreyberg Normann (Norvegia), președintele Federației internaționale a
spitalelor (IHF), a susținut o conferință despre ceea ce înseamnă să fii lider
în sănătate. IHF a fost înființată în 1929 și întrunește peste 100 de țări
membre și aproape 40.000 de unități medicale, colaborând cu structuri precum
OMS sau Organizația Internațională a Asociațiilor Pacienților. Dr. Normann pune
accentul pe leardership în dezvoltarea serviciilor medicale, în detrimentul
managementului, cu scopul motivării și îndrumării corecte a angajaților. În
acest sens, trebuie luate în considerare mai multe criterii elementare:
responsabilitatea și transparența, îmbunătățirea serviciilor, ridicarea
standardelor educaționale, integritatea, împărtășirea planificării de conducere
și egalitatea în ceea ce privește accesul la practicarea și, respectiv,
beneficierea de actul medical.
Prof.
dr. Sue Bailey (Marea Britanie) de la Academy of Medical Royal Colleges a
subliniat importanța înțelepciunii în adoptarea unor decizii: „O condiție de
bază a multor organizații sanitare de succes din lume a fost înlăturarea
ierarhiilor, aplatizarea structurilor organizatorice și încurajarea
clinicienilor de a ocupa pozițiile de conducere (…), liderii creează viziuni,
managerii le implementează“. O problemă ridicată de profesorul Bailey o
reprezintă acordarea nejustificată a îngrijirilor medicale, ea nefiind un adept
al acestui lucru, amintind utilizarea excesivă a antibioticelor,
histerectomiile, endarterectomiile carotidiene și chiar transportul inutil cu
ambulanța și internarea.
Programul
britanic Choosing wisely promovează comunicarea dintre medic și pacient,
reducerea numărului de proceduri medicale nejustificate sau fără rezultate
efective și încurajarea societăților de specialitate în identificarea
procedurilor terapeutice a căror necesitate rămâne sub semnul întrebării.
Spitalul
inteligent al viitorului
Managerul
general al Assistance Publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP), Martin Hirsch,
abordează criteriile de competiție din rândul spitalelor, respectiv primul
contact cu pacientul, comunicarea cu medicii, cunoașterea așteptărilor
pacienților, răspunsul oferit cerințelor internaționale, sprijinul acordat
programelor de cercetare și atragerea, respectiv, menținerea profesioniștilor.
El recomandă nouă condiții obligatorii pentru buna funcționare a unui grup de
spitale: stabilirea unor strategii și obiective în cele mai importante
probleme, consolidarea ideii de competiție externă și rezolvarea problemelor de
cooperare internă, crearea unor instrumente noi instituționale (de comunicare,
sisteme informaționale, fundații pentru cercetare, programe de voluntariat),
susținerea cercetării, dezvoltarea unei baze de date a strategiilor, promovarea
interacțiunii în mediul medical, flexibilitatea forței de muncă, investiția și
inventarea unor noi concepte, implicarea pacienților.
Cele
trei proiecte franceze vizate de noile concepte sunt noul Hôtel–Dieu din
centrul Parisului, noul Lariboisière (2024) și viitorul Greater Paris-North
University Hospital (2025). Conceptul de spital inteligent (SMART) presupune
următorii factori: Single (o singură clădire, emblematică prin arhitectură), Mutual
(destinat atât pacienților, cât și medicilor și cercetătorilor), Adaptative
(gândit de la început pentru a rezista în timp), Respectful (construit cu grijă
față de mediul înconjurător natural și urban) și Tehnologicaly heavy (eficient
prin calitate, nu prin cantitate).
Practica
duală
Prof.
dr. Gabriel Barbash, managerul general al Sourasky Medical Center din Tel Aviv,
susține activitatea medicală în sectorul public și analizează „efectele
amestecării practicii private cu cea publică și conflictul de pe piața
medicală“.
Așa-numita
practică duală, adică atât în mediul privat, cât și în cel de stat, a devenit
un fenomen în țările europene, iar asta aduce cu sine o serie de efecte
adverse, în concepția profesorului israelian, printre care tentația medicilor
de a atrage pacienții din sectorul public către cel privat, în scopuri
financiare, sau de a lucra ore suplimentare, cu consecințe asupra calității
actului medical.
De
asemenea, el semnalează pericolul unei „scurgeri de inteligență“ prin migrarea
medicilor seniori către sectorul privat, dar și posibilitatea ca prețurile
plătite de asiguratorii privați să devină de referință și pentru asistența medicală publică.