În
perioada 20–23 septembrie 2017 s-a desfășurat a 56-a ediție a Congresului
Național de Cardiologie, la Sinaia, organizat de Societatea Romană de
Cardiologie (SRC). Manifestarea s-a desfășurat pe parcursul a patru zile iar
festivitatea de deschidere a avut loc în sala de teatru a Cazinoului Sinaia,
fiind invitate numeroase personalități din România și internaționale. Aplicația
pentru smartphone a congresului a permis participanților descărcarea directă pe
telefon sau tabletă a programului științific și social actualizat și a oferit
posibilitatea de a adresa întrebări moderatorilor și lectorilor.
Tratamentul
avansat al pacienților cardiaci
În
prima zi a congresului, a avut loc Cursul de resuscitare cardiopulmonară,
dedicat medicilor care lucrează în Unitatea de supraveghere și tratament avansat
al pacienților cardiaci critici (USTACC). Cursul a fost creditat cu credite
EMC, având un număr limitat de locuri, ceea ce a permis o mai bună interacțiune
a participanților între ei și cu moderatorii cursului. În prima zi au mai avut
loc și alte cursuri: „Școala hiperlipemiei: a fi sau a nu fi... un bun
cardiolog!”, „Reducerea riscului cardiovascular la pacienții diabetici”,
„Sarcina și bolile cardiovasculare”, „Comunicarea eficientă cu pacientul –
parte integrală a actului medical”, „Aritmiile: de la pacient... înapoi la
electrofiziologie”, „Electrocardiografie pentru asistentele din USTACC”,
„Tehnici ecocardiografice avansate în practica clinică”, „Sesiunea
asistentelor”.
Una
dintre sesiunile de mic dejun, „Trecut, prezent și viitor în pregătirea cardiologilor
din România”, moderată de dr. Gabriel Tatu-Chițoiu (București) și prof. dr.
Dragoș Vinereanu (București), a adus în discuție pregătirea în rezidențiat a
viitorilor specialiști în cardiologie, care durează șase ani.
Ecografie
2D sau 3D?
În
zilele următoare, s-a desfășurat un training – „Sesiune practică de
stimulatoare cardiace”, organizat sub forma unor aplicații practice prin
intermediul cărora fiecare participant a trebuit să dobândească elementele de
bază necesare pentru implantarea unui stimulator cardiac.
Sesiunea
organizatorică a grupului de lucru de ecocardiografie și alte metode a cuprins
Raportul de activitate 2014–2017 al grupului de lucru de ecocardiografie și
patru conferințe pe tema „Ecocardiografia pentru decizii terapeutice”. Prima
prezentare „Ecografia transesofagiană 3D pentru valvulopatii” a relevat
importanța ecocardiografiei 3D și avantajele acesteia față de ecocardiografia
2D. Ecocardiografia 2D este utilizată în scopul aprecierii morfologiei
valvelor, în timp ce ecocardiografia 3D cuantifică gradul de stenoză valvulară.
Ultima este considerată investigația de elecție pentru evaluarea complicațiilor
legate de protezele valvulare: trombi, dehiscență, endocardită, leak
paraprotetic. Prezentările „Ecografia pentru cardiologie intervențională” și
„Ecografia cardiacă pentru resincronizarea cardiacă” au relevat importanța
efectuării unei ecocardiografii corecte anterior procedurilor intervenționale
sau de resincronizare cardiacă, pentru a facilita intervenția ulterioară, și a
unei bune colaborări între ecografist și cardiologul intervenționist, respectiv
electrofiziolog. Lucrarea intitulată „Ecografia transesofagiană
intraoperatorie” a subliniat importanța realizării ecografiei intraoperatorii,
ce are rolul de a ghida pașii operatori și de a facilita munca chirurgului.
Sindromul
coronarian acut în boala cronică renală
În
cadrul sesiunii organizatorice a Grupului de lucru de cardiologie
intervențională s-a prezentat în prima parte Raportul de activitate 2014–2017
al Grupului de lucru de cardiologie intervențională, iar în a doua parte au
fost dezbătute cazuri clinice cu tema „Complicații în laboratorul de
cateterism” – având drept complicații lezarea și perforarea arterelor coronare
în timpul intervenției.
Sesiunea
comună a Grupului de lucru de cardiologie intervențională al SRC și The
European Bifurcation Group (EBC), moderată de Ș. Moț și de G. Stankovic, i-a
avut ca invitați pe G. Stankovic (Serbia) și pe A. Lafont (Franța) și a cuprins
următoarele prezentări: „Documentul de consens al EBC: Tratamentul
bifurcațiilor coronariene” (G. Stankovic), „Tratamentul leziunilor situate la
nivelul bifurcațiilor coronariene prin tehnica Culotte” (M. Postu), „Stenturile
bioresorbabile: lecții și direcții viitoare” (A. Lafont), „Folosirea BVS off
label” (Ș. Moț).
Sesiunea
comună Societatea Română de Cardiologie – Societatea Română de Nefrologie a
tratat două patologii frecvente, respectiv sindromul coronarian acut și
fibrilația atrială, atât din punctul de vedere al medicului cardiolog, cât și
din punctul de vedere al medicului nefrolog. În cazul unui sindrom coronarian
acut la un pacient cu boală cronică de rinichi, riscul de morbiditate și de
mortalitate este mai ridicat, boala cronică de rinichi fiind un factor care
agravează prognosticul. Totodată, boala cronică de rinichi reprezintă o
contraindicație relativă a tratamentului intervențional, în acest caz fiind
necesară punerea în balanță a avantajelor și dezavantajelor angioplastiei
percutane și alegerea tratamentului optim, medicamentos sau intervențional. A
doua temă adusă în discuție a fost fibrilația atrială la pacienții cu boală
cronică de rinichi. Acești pacienți necesită administrarea tratamentului cu
anticoagulante orale, însă nu pot beneficia de ele întrucât acestea sunt
contraindicate în boala cronică de rinichi. Singura opțiune terapeutică este
reprezentată în acest moment de antagoniștii de vitamina K.
Hipertensiunea
în sarcină
Sesiunea
„Provocări în hipertensiunea arterială – Cum tratăm situații particulare în
hipertensiunea arterială?” a adus în discuție situații particulare în care
apare hipertensiunea arterială. Aceasta poate să apară pe fondul unor alte
patologii preexistente, cum ar fi o neoplazie, tratată cu chimioterapice, a
căror cardiotoxicitate este bine cunoscută, hipertensiunea arterială fiind o
reacție adversă frecventă a chimioterapiei. În cazul hipertensiunii arteriale
stadiul I, pacientul poate continua tratamentul antiangiogenic. În stadiul II
se inițiază tratamentul antihipertensiv, însă pacientul poate continua
tratamentul antiangiogenic, iar în stadiul III se sistează tratamentul
antiangiogenic și se începe tratamentul antihipertensiv. Pe de altă parte,
hipertensiunea poate să apară într-o stare fiziologică precum sarcina, putând
fi vorba atât despre complicarea unei hipertensiuni preexistente sarcinii (caz
în care se menține tratamentul, cu excepția inhibitorului enzimei de conversie,
blocantului receptorilor de angiotensină, diureticelor), cât și despre aparițiade novo a hipertensiunii în sarcină – „Gravida hipertensivă”.
Alfa-metildopa reprezintă terapia de elecție în sarcină. De asemenea,
labetalolul și urapidilul sunt indicate. Celelalte două lucrări prezentate în
cadrul acestei sesiuni au fost „Pacientul cu hipertensiune renovasculară” și
„Pacientul cu hipertensiune arterială rezistentă” .
Sesiuni
comune și medicină personalizată
Au
existat mai multe sesiuni comune cu alte societăți naționale de cardiologie și
anume societățile: rusă, germană, japoneză şi cu Heart Failure Society of
America, American Heart Association, Societatea maghiară de cardiologie,
Societatea europeană de cardiologie sau Societatea Națională de Medicina
Familiei. Sesiunea comună cu Societatea Română de Pneumologie a reluat problema
fumatului și efectele politicilor antifumat. O altă sesiune, desfășurată
împreună cu Societatea de Neurologie din România, a avut ca temă accidentul
vascular cerebral, această patologie fiind prezentată atât punctul de vedere al
cardiologului, cât și al neurologului. S-au făcut referiri la rolul terapiei
antihipertensive în prevenția primară și secundară a AVC, prevenirea AVC la
pacienții cu fibrilație atrială, deciziile terapeutice la bolnavul cu epilepsie
și fibrilație atrială. Sesiunea comună cu Academia de științe Medicale a adus în atenția participanților prezentul
și viitorul medicinei personalizate.
Ce
spune ghidul de valvulopatii
La
Sinaia a fost dezbătut și noul Ghid ESC (European Society of Cardiology) de
Valvulopatii 2017, într-o sesiune moderată de B. A. Popescu (București) și E.
Donal (Franța), fiind discutate valvulopatiile mitrale, aortice, tricuspidiene
și protezele valvulare. Una din principalele recomandări oferite de acest ghid
este evaluarea corectă și completă a valvulopatiilor din punct de vedere clinic
și paraclinic – ecocardiografie, test de efort, rezonanță magnetică, tomografie
computerizată, biomarkeri și investigații paraclinice invazive – angiografie
coronariană, cateterism cardiac, dar și evaluarea și managementul
comorbidităților pacientului – boala cardiacă ischemică, fibrilația atrială.
Altă recomandare este profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu
proteze valvulare în cazul unor intervenții la nivel dentar, cutanat.
În
cazul în care este necesară intervenția chirurgicală, decizia trebuie să fie
luată în urma analizării cazului de o echipă multidisciplinară formată din
cardiolog, chirurg cardiovascular, anestezist, ecografist, radiolog. Alegerea
tipului de proteză, mecanică – necesită tratament anticoagulant ce presupune
riscuri hemoragice sau embolice, sau biologică – deteriorarea protezei.
Protezele biologice sunt de preferat la pacienții a căror durată de viață este
estimată a fi mai mică decât durabilitatea pe care se presupune că ar trebui să
o aibă proteza, mai ales dacă vor necesita alte intervenții chirurgicale din
cauza comorbidităților. La cei cu risc hemoragic înalt și la femeile care
doresc o sarcină riscul de trombembolism crește în cazul protezelor metalice.
Tratamentul
antitrombotic post-intervenție de înlocuire a valvei este altă recomandare a
ghidului. În cazul protezelor biologice se preferă aspirina în doză mică. În
cazul protezelor metalice se indică tratamentul anticoagulant, inițial heparină
nefracționată, apoi tratament cu antagoniști de vitamina K pe termen lung. INR
trebuie monitorizat, deoarece riscul de sângerare majoră crește când valoarea
INR-ului este mai mare de 4,5. Când INR este mai mare de 6 se administrează
vitamina K, 1-2 mg. În absența sângerărilor, se sistează administrarea de
antagoniști de vitamina K și se așteaptă să scadă valoarea INR-ului, după care
se reia terapia. Terapia anticoagulantă nu se întrerupe în cazul unor
intervenții chirurgicale minore în care sângerarea poate fi ușor controlată,
cum ar fi extracțiile dentare. În cazul unor intervenții chirurgicale
importante, se întrerupe anticoagulantul oral, administrându-se heparină
nefracționată intravenos.
Aspirina
în doză mică se adaugă la tratamentul anticoagulant doar la pacienții cu
ateroscleroză sau cu embolism recurent, nefiind indicată de rutină. Tromboza
obstructivă la nivelul protezei reprezintă o complicație cu multe riscuri,
indiferent de acțiunea terapeutică – intervenția chirurgicală are risc înalt,
deoarece se efectuează în condiții de urgență, iar tratamentul fibrinolitic are
risc de sângerare, de embolism sistemic și tromboză recurentă (risc mai mare
decât după intervenție chirurgicală), însă de obicei se recomandă înlocuirea de
urgență a valvei, dacă pacientul nu are alte contraindicații pentru intervenția
chirurgicală. În cazul trombozei non-obstructive, se ia în considerare
intervenția chirurgicală dacă trombul are mai mult de 10 mm și este complicat
cu embolism sau persistă în ciuda tratamentului anticoagulant optim. Și în
acest caz se poate recomanda fibrinoliza dacă intervenția chirurgicală este
contraindicată. Tromboza este o complicație care apare de obicei în cazul
protezelor mecanice. Post-intervenția de înlocuire a valvei se monitorizează de
rutină LDH, pentru a diagnostica o eventuală anemie hemolitică. Dacă aceasta
este diagnosticată, se recomandă o ecocardiografie transesofagiană pentru a
detecta un posibil leak paravalvular. Se indică reintervenția chirurgicală dacă
leak-ul se datorează endocarditei sau dacă este cauza hemolizei severe ce
necesită transfuzii repetate.
Cu
ocazia Congresului Național de Cardiologie, au fost lansate mai multe cărți:
„Urgențe medicale” (Editura Medicală) – sub redacția prof. dr. Maria Dorobanțu,
„Clinica de Cardiologie «Prof. Dr. C.C. Iliescu»” – prof. dr. Eduard Apetrei şi
„Hipertensiunea pulmonară” (Editura Medicală Antaeus) – prof. dr. Carmen
Ginghină. în mapele
participanților la congres s-a regăsit și volumul „Insuficiența cardiacă”,
avându-i coordonatori stiințifici pe Ioan Mircea Coman și Ovidiu Chioncel.
Această
ediție a congresului a încheiat mandatul de președinte al SRC al dr. Gabriel
Tatu-Chițoiu, viitorul președinte pentru intervalul 2017–2020 fiind prof. dr.
Dragoș Vinereanu. Votul membrilor SRC l-a desemnat ca viitor președinte pentru
mandatul 2020–2023 pe prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu.
Ca
în fiecare an, crosul cardiologilor de la Sinaia a reunit numeroși
participanți. Congresul național de cardiologie s-a încheiat cu un spectacol
susținut de medici sub genericul „Cardiologii au talent!”, transmis în direct
de Cardio TV SRC, primul canal de televiziune dedicat educației medicale
continue a profesioniștilor în domeniul medical și a publicului larg.
