La sfârşitul lunii septembrie, a avut loc,
la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică din Bucureşti, Simpozionul
Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, la care au participat reprezentanţi ai compartimentelor de profil
şi de statistică/informatică în sănătate publică, ai colectivelor de igiena
colectivităţilor de copii/tineret din cadrul direcţiilor de sănătate publică
teritoriale, ai Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, ai
Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, precum şi
ai secţiilor de profil din centrele regionale de sănătate publică.
În deschiderea lucrărilor, reprezentanţii
conducerii Ministerului Sănătăţii şi ai Institutului Naţional de Sănătate
Publică au readus în atenţia audienţei scopul întâlnirii, acela de a oferi
prilejul participanţilor să prezinte rezultate ale activităţii, să discute
obstacolele întâmpinate şi, totodată, să beneficieze de instruiri în domenii
considerate prioritare.
Agenda lucrărilor a inclus o sesiune plenară
dedicată iniţiativelor la nivel naţional, sesiuni paralele în care s-au
prezentat bune practici în domeniile promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate,
sănătăţii copiilor, tinerilor şi colectivităţilor de învăţământ, precum şi al
abordării metodologice şi actualităţilor în funcţionarea registrelor de cancer,
dar şi sesiuni cu microcursuri în domenii specifice. Au fost prezentate
actualităţi ale activităţii cu teme prioritare în domeniul sănătăţii publice,
precum alimentaţia sănătoasă, rezultatele unei iniţiative la nivelul UE –
factori sociali şi economici ai inegalităţilor în sănătate, precum şi direcţii în
monitorizarea stării de sănătate.
În ceea ce priveşte discuţiile despre
dimensiunea europeană a registrelor de cancer, acestea au relevat că schimbul
de informaţie în prevenirea şi controlul cancerului facilitează abordarea
interactivă, multidisciplinară şi interinstituţională, bazată pe experienţa
acumulată în segmentele majore de acţiune: strategie, programe de sănătate,
asistenţă medicală, sănătate publică şi management. A fost prezentat public,
pentru prima dată, proiectul strategiei de implementare a programelor de
screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul
colorectal, care are ca obiectiv general reducerea poverii cancerului în următorii
zece ani, prin depistarea precoce a cazurilor de cancer de col uterin, sân şi
colon, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate, a creşterii speranţei de
viaţă şi a calităţii vieţii populaţiei din România.
Din exemplele de bună practică expuse în faţa
publicului s-au remarcat activităţile de promovare a sănătăţii şi educaţie
pentru sănătate adresate copiilor din unităţile de învăţământ şi unor grupuri
populaţionale vulnerabile cu risc de îmbolnăvire prin boli cu transmitere
sexuală, registrele şi rapoartele stării de sănătate utilizate la nivel local.
Instruirile au avut scopul de a actualiza
nivelul de cunoştinţe al participanţilor despre standardele Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii de evaluare a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor,
despre colaborarea cu media şi monitorizarea stării de sănătate.
Pe baza prezentărilor şi discuţiilor au fost
elaborate propuneri de îmbunătăţire a activităţii, precum o mai bună
identificare a grupurilor vulnerabile în procesul de educaţie pentru sănătate,
elaborarea de proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii şi activităţii reţelei de
evaluare şi promovare a sănătăţii, crearea unei platforme informatizate de
raportare a cazurilor de cancer, asigurarea la nivel local a unor programe
eficiente de promovare a Codului European Anticancer, dar şi planificarea,
realizarea şi implementarea în domeniul sănătăţii a unui sistem informatic şi
informaţional flexibil, un portal similar celui folosit în Registrul naţional
de diabet zaharat.
Analiza cadrului instituţional al activităţilor
de evaluare şi promovare a sănătăţii efectuată cu această ocazie şi rezultatele
simpozionului au concluzionat că un cadru strategic coordonat la nivel naţional,
resurse umane şi financiare suficiente, echipamente îmbunătăţite, proceduri
standardizate, protocoale de colaborare şi cooperarea cu parteneri viabili pot
constitui, împreună, reţeta de succes a activităţii de prevenţie.