Newsflash
Diverse

Bune practici în sănătate publică

de Dr. Maria Alexandra CUCU - oct. 19 2011
Bune practici în sănătate publică
   La sfârşitul lunii septembrie, a avut loc, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică din Bucureşti, Simpozionul Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, la care au participat reprezentanţi ai compartimentelor de profil şi de statistică/informatică în sănătate publică, ai colectivelor de igiena colectivităţilor de copii/tineret din cadrul direcţiilor de sănătate publică teritoriale, ai Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, ai Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, precum şi ai secţiilor de profil din centrele regionale de sănătate publică.
   În deschiderea lucrărilor, reprezentanţii conducerii Ministerului Sănătăţii şi ai Institutului Naţional de Sănătate Publică au readus în atenţia audienţei scopul întâlnirii, acela de a oferi prilejul participanţilor să prezinte rezultate ale activităţii, să discute obstacolele întâmpinate şi, totodată, să beneficieze de instruiri în domenii considerate prioritare.
   Agenda lucrărilor a inclus o sesiune plenară dedicată iniţiativelor la nivel naţional, sesiuni paralele în care s-au prezentat bune practici în domeniile promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate, sănătăţii copiilor, tinerilor şi colectivităţilor de învăţământ, precum şi al abordării metodologice şi actualităţilor în funcţionarea registrelor de cancer, dar şi sesiuni cu microcursuri în domenii specifice. Au fost prezentate actualităţi ale activităţii cu teme prioritare în domeniul sănătăţii publice, precum alimentaţia sănătoasă, rezultatele unei iniţiative la nivelul UE – factori sociali şi economici ai inegalităţilor în sănătate, precum şi direcţii în monitorizarea stării de sănătate.
   În ceea ce priveşte discuţiile despre dimensiunea europeană a registrelor de cancer, acestea au relevat că schimbul de informaţie în prevenirea şi controlul cancerului facilitează abordarea interactivă, multidisciplinară şi interinstituţională, bazată pe experienţa acumulată în segmentele majore de acţiune: strategie, programe de sănătate, asistenţă medicală, sănătate publică şi management. A fost prezentat public, pentru prima dată, proiectul strategiei de implementare a programelor de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal, care are ca obiectiv general reducerea poverii cancerului în următorii zece ani, prin depistarea precoce a cazurilor de cancer de col uterin, sân şi colon, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate, a creşterii speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii populaţiei din România.
   Din exemplele de bună practică expuse în faţa publicului s-au remarcat activităţile de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate adresate copiilor din unităţile de învăţământ şi unor grupuri populaţionale vulnerabile cu risc de îmbolnăvire prin boli cu transmitere sexuală, registrele şi rapoartele stării de sănătate utilizate la nivel local.
   Instruirile au avut scopul de a actualiza nivelul de cunoştinţe al participanţilor despre standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de evaluare a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor, despre colaborarea cu media şi monitorizarea stării de sănătate.
   Pe baza prezentărilor şi discuţiilor au fost elaborate propuneri de îmbunătăţire a activităţii, precum o mai bună identificare a grupurilor vulnerabile în procesul de educaţie pentru sănătate, elaborarea de proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii şi activităţii reţelei de evaluare şi promovare a sănătăţii, crearea unei platforme informatizate de raportare a cazurilor de cancer, asigurarea la nivel local a unor programe eficiente de promovare a Codului European Anticancer, dar şi planificarea, realizarea şi implementarea în domeniul sănătăţii a unui sistem informatic şi informaţional flexibil, un portal similar celui folosit în Registrul naţional de diabet zaharat.
   Analiza cadrului instituţional al activităţilor de evaluare şi promovare a sănătăţii efectuată cu această ocazie şi rezultatele simpozionului au concluzionat că un cadru strategic coordonat la nivel naţional, resurse umane şi financiare suficiente, echipamente îmbunătăţite, proceduri standardizate, protocoale de colaborare şi cooperarea cu parteneri viabili pot constitui, împreună, reţeta de succes a activităţii de prevenţie.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe