Congresul naţional de cardiologie a reunit
în acest an un număr impresionant de participanţi (peste 2.800). Rezumată în
cifre, manifestarea desfăşurată la
Sinaia, între 2 şi 4 octombrie a. c., a cuprins 85 de sesiuni ştiinţifice, 20
de simpozioane ale companiilor farmaceutice, 34 de invitaţi străini din Europa,
SUA, Asia, peste 260 de lectori români, 58 de standuri ale companiilor
farmaceutice, spitalelor private, editurilor medicale şi societăţilor
partenere. Partenerii ştiinţifici au fost Alianţa Română de Combatere a
Hipertensiunii Arteriale, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea
Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Nefrologie,
Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Geriatrie şi
Gerontologie şi Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară.
Bolile cardiovasculare la femei
Aceasta a fost tema principală a
congresului. De ce a fost aleasă? Deoarece studiile epidemiologice desfăşurate
în ultimii 15 ani au arătat o incidenţă în creştere a evenimentelor
cardiovasculare majore (infarct miocardic acut, AVC, decese de cauză
cardiovasculară) în rândul femeilor, chiar la categoriile de vârstă considerate
tradiţional protejate, cum sunt femeile mai tinere. În plus, manifestările clinice
ale bolilor cardiovasculare la femei sunt de multe ori mai puţin tipice, fiind
ignorate şi conducând la diagnosticarea cu întârziere, ceea ce înseamnă de
fapt iniţierea tardivă a tratamentului. Ţintele terapeutice ale factorilor
modificabili de risc cardiovascular nu sunt atinse în rândul populaţiei
feminine la nivelul recomandat în ghidurile clinice, potrivit studiilor populaţionale.
A apărut astfel necesitatea obţinerii unor informaţii mai exacte în legătură
cu managementul bolilor cardiovasculare la femei, al corectării factorilor de
risc, mai ales în contextul epidemiei actuale de obezitate şi diabet
zaharat.
Grupuri de lucru, ghiduri şi studii clinice
În cele trei zile de congres au fost
organizate zece sesiuni organizatorice ale grupurilor de lucru ale SRC:
aritmii, ateroscleroză şi aterotromboză, cardiologie intervenţională,
cardiopatie ischemică, cardiologie pediatrică şi boli congenitale, cardiologie
preventivă, cardiologie de urgenţă, ecocardiografie şi alte metode imagistice,
hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă.
Opt sesiuni ştiinţifice au fost comune cu:
Societatea Israeliană de Cardiologie (sindroame coronariene acute), Societatea
Franceză de Cardiologie (hipertensiunea pulmonară), Societatea Rusă de
Cardiologie (probleme ale sindromului metabolic/dislipidemie), Societatea Română
de Chirurgie Cardiovasculară, Asociaţia Europeană de Imagistică Cardiovasculară
(evaluarea funcţiei ventriculare stângi în diferite scenarii clinice),
Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Naţională
de Medicina Familiei, Societatea Română de Medicină Internă (de la limitele
medicamentelor la malpraxis şi iatrogenie). Tinerilor cardiologi le-au fost
dedicate două sesiuni matinale, sesiunea rezidenţilor, a tânărului
investigator/dedicată prevenţiei în şcoli, şcoala de cardiologie. 25 de sesiuni
speciale au fost rezervate ghidurilor europene 2014. Programul a mai cuprins o
sesiune de cardio-oncologie, opt mese rotunde, o sesiune de electrocardiograme
comentate, 11 sesiuni de comunicări orale. Trei sesiuni de comunicări ştiinţifice
au aparţinut Alianţei române de combatere a hipertensiunii arteriale, Stent for
Life, Forumului naţional de prevenţie. În cadrul meselor rotunde au fost dezbătute
problemele terapiei intensive cardiologice, problemele cardiovasculare la
gravide, dilemele trombembolismului pulmonar şi venos, problemele măsurării
tensiunii arteriale în practica medicului de familie, dar şi cardiologia în
arta fotografică.
Prof. dr. Maria Dorobanţu a prezentat
conferinţa „Noutăţi privind HTA în noile ghiduri“. Ghidurile ESH/ESC 2013 şi
JNC 8 (Joint National Committee) din 2014 accentuează importanţa evaluării
riscului cardiovascular al bolnavului hipertensiv în vederea stabilirii schemei
terapeutice optime. Această evaluare trebuie să includă toţi factorii de risc
cardiovascular cunoscuţi, precum şi markerii afectării subclinice sau clinic
manifeste a organelor-ţintă. Potrivit afirmaţiilor prof. dr. Dorobanţu, 76% din
pacienţii hipertensivi din România au un risc adiţional mare şi foarte mare.
Ghidurile subliniază importanţa utilizării combinaţiilor fixe în tratamentul
HTA, în special combinaţia dintre blocantele de calciu şi blocantele sistemului
renină-angiotensină-aldosteron. Combinaţiile inhibitorii enzimei de
conversie–sartani rămân contraindicate. Ghidul european de HTA menţine aceeaşi
clasă de indicaţie pentru betablocante, ca primă linie de tratament la pacienţii
cu HTA şi boală coronariană, aritmii sau insuficienţă cardiacă. Ghidul american
recomandă utilizarea betablocantelor ca a doua linie de tratament.
În cadrul sesiunii privind cardiologia în
terapia intensivă, conf. dr. Daniela Filipescu, preşedinta Societăţii Europene
de Anesteziologie (ESA), a discutat despre curricula ESA referitoare la pregătirea
cardiologului intensivist. Pentru un cardiolog care lucrează în UTIC, curricula
trebuie să includă, pe lângă cardiologie, training şi obţinerea competenţei în
terapia intensivă conform curriculei europene de anestezie şi terapie intensivă.
Prof. dr. Aldo Maggioni a fost moderatorul
sesiunii „Sistemul renină–angiotensină–aldosteron: ţinta terapeutică în
insuficienţa cardiacă“, în care s-au dezbătut rezultatele studiului PARADYGM.
Acesta a evidenţiat rezultatele încurajatoare ale utilizării LCZ696 la pacienţii
cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie scăzută. Utilizarea acestuia s-a
asociat cu o reducere semnificativă a unor evenimente cardiovasculare: deces de
cauză cardiovasculară, spitalizări pentru insuficienţă cardiacă, decese de
orice cauză şi ameliorarea calităţii vieţii.
Prof. dr. Brian Olshansky (SUA), specialist
recunoscut în domeniul aritmologiei, a susţinut o conferinţă având ca subiect
sincopa. La ora actuală există o serie de teste pentru stabilirea diagnosticului
de sincopă şi stratificarea riscului: ecocardiografia, testul de efort ECG,
testul mesei înclinate, studiul electrofiziologic. Dispozitivele implantabile
de monitorizare pe termen lung (implantable loop recorder) se folosesc din ce
în ce mai mult pentru evaluarea bolnavilor cu sincopă, în special a celor cu
episoade sincopale recurente de etiologie neclară în urma istoricului şi evaluării
standard. Dispozitivele implantabile de monitorizare sunt utile atât la pacienţii
tineri, cât şi la cei vârstnici. Pentru pacienţii cu risc înalt de moarte subită
cardiacă, aceste dispozitive nu se recomandă, fiind necesar implantul unui
cardiodefibrilator intern.
Prof. dr. Dragoş Vinereanu a participat la
masa rotundă cu tema „Studiile clinice internaţionale – o perspectivă românească“, în care au fost
detaliate oportunităţile şi dificultăţile vieţii de cercetător în România.
Programul Horizon 2020 deschide multe oportunităţi de finanţare a unor proiecte
internaţionale, dar există şi alte programe mai mici de finanţare ale unor ţări
ca Norvegia, Islanda, Elveţia sau China. Viaţa de cercetător are însă lipsurile
ei: rezultatele uneori greu de prevăzut ale cercetării, care dacă sunt negative
sau neutre scad mult din posibilitatea de publicare într-o revistă cu factor de
impact, accesul dificil la surse de finanţare, nesiguranţa poziţiei de cercetător.
Satisfacţia profesională poate fi foarte mare dacă rezultatele cercetării ajung
să fie comunicate la un mare congres internaţional sau publicate într-o revistă
internaţională cu factor de impact mare.
Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie
păstrată a avut locul său în rândul subiectelor dezbătute, într-o sesiune de
conferinţe moderată de dr. Şerban Mihăileanu (Paris) şi prof. dr. Dragoş
Vinereanu. Creşterea epidemică a insuficienţei cardiace cu fracţie de ejecţie păstrată
se explică prin sedentarismul specific vieţii contemporane, creşterea incidenţei
diabetului zaharat şi obezităţii, creşterea prevalenţei hipertensiunii
arteriale, îmbătrânirea populaţiei. S-a subliniat faptul că tratamentul acestei
forme de insuficienţă cardiacă este complex, existând aşteptări mari de la
inhibitorii de neprilizină. Problemele cardiovasculare ale gravidelor au fost
aduse în atenţie într-o întâlnire a cardiologilor cu obstetricieni cu experienţă
în sarcinile cu risc înalt. Patologia a fost diversă: HTA, insuficienţa cardiacă,
infarctul miocardic acut, anticoagularea la gravide. Valoarea imagisticii
cardiovasculare noninvazive la gravide a fost subliniată în cadrul acestei mese
rotunde.
O altă serie de conferinţe, moderată de dr.
Gabriel Tatu-Chiţoiu şi prof. dr. Doron Zahger (Israel), a avut ca temă moartea
subită, de la dilemele actuale în hipotermia terapeutică la punctele de vedere
ale epidemiologului, anatomopatologului, electrofiziologului şi medicului de
medicină sportivă. Conferinţe interesante au susţinut şi prof. dr. Carmen
Ginghină, despre hipertensiunea pulmonară secundară bolilor cardiace stângi, şi
prof. dr. Nicolas Lamblin (Franţa), privind rolul ecografiei în hipertensiunea
pulmonară.
Colaborare în sesiuni comune
În cadrul sesiunii comune organizate de SRC şi
Asociaţia Europeană de Imagistică Cardiovasculară (EACVI) având ca temă
evaluarea funcţiei ventriculare stângi în diferite scenarii clinice, conf. dr.
Bogdan A. Popescu a prezentat aspecte privind funcţia ventriculară stângă în
cardiomiopatia hipertrofică. Ecocardiografia reprezintă prima investigaţie
imagistică în această formă de cardiomiopatie. IRM permite însă un diagnostic
de mai mare acurateţe în situaţia unei ferestre ecografice dificile sau în
cazul suspiciunii unei hipertrofii cu localizare particulară, dar şi
caracterizarea mai bună a extensiei şi distribuţiei fibrozei miocardice. Noile
tehnici ecocardiografice (Doppler tisular, speckle tracking) permit detectarea
disfuncţiei ventriculare sistolice subclinice la pacienţii cu fracţie de ejecţie
normală sau supranormală. Scenariul insuficienţei mitrale a fost abordat de
prof. dr. Erwan Donal (Franţa). Sesiunea comună cu Societatea Rusă de Cardiologie
a găzduit prezentarea prof. dr. Carmen Ginghină, „Angina pectorală fără ocluzie
de artere coronare“; aceasta poate avea cauze organice nonaterosclerotice
(anevrisme coronariene, punţi miocardice, anomalii coronariene) ce pot fi
corectate. Există şi cauze nonorganice, cum sunt anomaliile funcţionale ale
arterelor epicardice sau ale microcirculaţiei în absenţa modificărilor
structurale. A fost detaliat tratamentul anginei vasospastice, care constă în
blocante ale canalelor de calciu, nitraţi, eventual betablocante, statine,
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, guanetidina, clonidina. În
angina microvasculară, ghidul european recomandă betablocantele în prima linie
de tratament, iar antagoniştii canalelor de calciu doar dacă betablocantele nu
corectează simptomele sau nu sunt tolerate. La cei cu simptome refractare pot
fi luaţi în calcul inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi
nicorandil sau se pot încerca derivaţii xantinici şi tratamente
nonfarmacologice.
Cursuri, publicaţii, alegeri
Două minicursuri au prezentat anatomia
clinică a aparatului cardiovascular. Prof. dr. Florin Filipoiu a trecut în
revistă noile elemente de anatomie descriptivă ale spaţiului dorsosinusal, spaţiului
piramidal, noţiunile de sept fals şi sept adevărat interatrial, ostiu
mitro-aortic. Manifestările asociate au constat în: curs de resuscitare
cardio-pulmonară, cardiologie sportivă, Doppler vascular, Doppler tisular,
medicină 
sportivă, stimulatoare în cardiologie, ateliere de imagistică, zonă
dedicată de e-learning „Învăţăm să învăţăm“. Pentru prima dată, în cadrul congresului au fost abordate două teme foarte importante şi de actualitate:
studiile clinice internaţionale şi relaţia medic-farmacist. Au fost lansate cărţile:
„Imagistica la bolnavii cardiaci“ – Carmen Ginghină; „Ghid practic de urgenţe
cardiovasculare“ – Călin Pop; „Electrocardiograma în reperfuzia miocardică“ –
Gabriel Tatu-Chiţoiu; „Prevenţia bazată pe dovezi“ – Dan Gaiţă; „Manualul
Washington de ecocardiografie“ – traducere de Radu Ciudin şi Eduard
Apetrei.
Sunt demne de menţionat publicaţiile SRC, în
creştere cantitativă şi calitativă de la an la an: Revista Română de
Cardiologie, publicată trimestrial; Compendiu de ghiduri ESC prescurtate,
distribuite cu ocazia Congresului Naţional de Cardiologie tuturor participanţilor
înscrişi; Progrese în cardiologie, volum distribuit anual cu ocazia
congresului; Suplimentul Revistei Române de Cardiologie; Ziarul Congresului;
Infocard, publicaţie trimestrială; Agenda inimii tale, distribuită în 60.000 de
exemplare; Agenda cardiologului, publicată anual. Platforma educaţională online
a SRC este o iniţiativă de instruire teoretică în domeniul cardiologiei, care
prezintă cele mai noi informaţii, ghiduri şi studii clinice, cu impact semnificativ
asupra pregătirii teoretice continue şi a practicii medicale curente. În cadrul
SRC există mai multe cluburi: al tinerilor cardiologi, al seniorilor, diaspora,
de practică privată, de fotografie. Au fost acordate trei premii pentru lucrări
orale prezentate la Sesiunea tânărului investigator, trei premii pentru lucrări
poster, nouă premii pentru lucrări prezentate în cadrul Sesiunii de comunicări
orale susţinute de rezidenţi. Nu au fost uitate nici acţiunile de promovare a sănătăţii
în rândul populaţiei. La 3 octombrie s-a desfăşurat Crosul cardiologilor,
organizat de SRC, Fundaţia Română a Inimii, Athletic Cardio Club şi Primăria
oraşului Sinaia. Athletic Cardio Club este prima asociaţie sportivă creată de
medici, în 2012, în scopul promovării activităţii fizice şi sportului în rândul
publicului larg, al cărei preşedinte este dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.
Tot cu ocazia congresului s-au desfăşurat
alegerile pentru noul board al Societăţii Române de Cardiologie: preşedinte –
dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedinte ales – prof. dr. Dragoş Vinereanu, vicepreşedinţi
– conf. dr. Bogdan Alexandru Popescu şi prof. dr. Dan Dobreanu, secretar –
conf. dr. Antoniu Petriş, trezorier – prof. dr. Daniel Lighezan. Au fost aleşi şi
noii preşedinţi ai grupurilor de lucru: Ateroscleroză şi aterotromboză – prof. dr. Florin Mitu, Cardiologie de urgenţă
– conf. dr. Diana Tint, Cardiologie
invazivă – dr. Ştefan Dan Cezar Moţ,
Cardiologie pediatrică şi boli cardiace congenitale – conf. dr. Gabriela Simona Doroş, Cardiologie
preventivă şi recuperare cardiovasculară – prof. dr. Mircea Ioachim Popescu, Cardiopatie ischemică – dr. Adrian Mereuţă, Ecocardiografie şi alte
metode imagistice – dr. Ruxandra Jurcuţ,
Hipertensiune arterială – prof. dr.
Daniela Bartoş, Insuficienţă cardiacă – dr. Ruxandra Christodorescu, Asistente – Florina Radu. Noul preşedinte al SRC a propus programul de activitate al
societăţii pentru 2015–2017.
