Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Cardiologia românească, în pas cu cea europeană

Viața Medicală
Dr. Camelia Cristina DIACONU joi, 6 noiembrie 2014

   Congresul naţional de cardiologie a reunit în acest an un număr impresionant de participanţi (peste 2.800). Rezumată în cifre, manifestarea  desfăşurată la Sinaia, între 2 şi 4 octombrie a. c., a cuprins 85 de sesiuni ştiinţifice, 20 de simpozioane ale companiilor farmaceutice, 34 de invitaţi străini din Europa, SUA, Asia, peste 260 de lectori români, 58 de standuri ale companiilor farmaceutice, spitalelor private, editurilor medicale şi societăţilor partenere. Partenerii ştiinţifici au fost Alianţa Română de Combatere a Hipertensiunii Arteriale, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Geriatrie şi Gerontologie şi Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară.

 

Bolile cardiovasculare la femei

 

   Aceasta a fost tema principală a congresului. De ce a fost aleasă? Deoarece studiile epidemiologice desfăşurate în ultimii 15 ani au arătat o incidenţă în creştere a evenimentelor cardiovasculare majore (infarct miocardic acut, AVC, decese de cauză cardiovasculară) în rândul femeilor, chiar la categoriile de vârstă considerate tradiţional protejate, cum sunt femeile mai tinere. În plus, manifestările cli­nice ale bolilor cardiovasculare la femei sunt de multe ori mai puţin tipice, fiind ignorate şi conducând la diagnos­ti­carea cu întârziere, ceea ce înseamnă de fapt iniţierea tardivă a tratamentului. Ţintele terapeutice ale fac­torilor modificabili de risc cardiovascular nu sunt atinse în rândul populaţiei feminine la nivelul recomandat în ghidurile clinice, potrivit studiilor populaţionale. A apărut astfel nece­sitatea obţinerii unor informaţii mai exacte în legătură cu manage­men­tul bolilor cardiovasculare la femei, al corectării factorilor de risc, mai ales în contextul epidemiei actuale de obezitate şi diabet zaharat. 

 

Grupuri de lucru, ghiduri şi studii clinice

 

   În cele trei zile de congres au fost organizate zece sesiuni organizatorice ale grupurilor de lucru ale SRC: aritmii, ateroscleroză şi aterotromboză, cardiologie intervenţională, cardiopatie ischemică, cardiologie pediatrică şi boli congenitale, cardiologie preventivă, cardiologie de urgenţă, ecocardiografie şi alte metode imagistice, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă. 
   Opt sesiuni ştiinţifice au fost comune cu: Societatea Israeliană de Car­diologie (sindroame coronariene acute), Societatea Franceză de Car­diologie (hipertensiunea pulmonară), Societatea Rusă de Cardiologie (probleme ale sindromului metabolic/dislipidemie), Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară, Asociaţia Europeană de Imagistică Cardiovasculară (evaluarea funcţiei ventriculare stângi în diferite scenarii clinice), Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Medicină Internă (de la limitele medicamentelor la malpraxis şi iatrogenie). Tinerilor cardiologi le-au fost dedicate două sesiuni matinale, sesiunea rezidenţilor, a tânărului investigator/dedicată prevenţiei în şcoli, şcoala de cardiologie. 25 de sesiuni speciale au fost rezervate ghidurilor europene 2014. Programul a mai cuprins o sesiune de cardio-oncologie, opt mese rotunde, o sesiune de electrocardiograme comentate, 11 sesiuni de comunicări orale. Trei sesiuni de comunicări ştiinţifice au aparţinut Alianţei române de combatere a hipertensiunii arteriale, Stent for Life, Forumului naţional de prevenţie. În cadrul meselor rotunde au fost dezbătute problemele terapiei intensive cardiologice, problemele cardiovasculare la gravide, dilemele trombembolismului pulmonar şi venos, problemele măsurării tensiunii arteriale în practica medicului de familie, dar şi cardiologia în arta fotografică.
   Prof. dr. Maria Dorobanţu a prezentat conferinţa „Noutăţi privind HTA în noile ghiduri“. Ghidurile ESH/ESC 2013 şi JNC 8 (Joint National Committee) din 2014 accentuează importanţa evaluării riscului cardiovascular al bolnavului hipertensiv în vederea stabilirii schemei terapeutice optime. Această evaluare trebuie să includă toţi factorii de risc cardiovascular cunoscuţi, precum şi markerii afectării subclinice sau clinic manifeste a organelor-ţintă. Potrivit afirmaţiilor prof. dr. Dorobanţu, 76% din pacienţii hipertensivi din România au un risc adiţional mare şi foarte mare. Ghidurile subliniază importanţa utilizării combinaţiilor fixe în tratamentul HTA, în special combinaţia dintre blocantele de calciu şi blocantele sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Combinaţiile inhibitorii enzimei de conversie–sartani rămân contraindicate. Ghidul european de HTA menţine aceeaşi clasă de indicaţie pentru betablocante, ca primă linie de tratament la pacienţii cu HTA şi boală coronariană, aritmii sau insuficienţă cardiacă. Ghidul american recomandă utilizarea betablocantelor ca a doua linie de tratament.  
   În cadrul sesiunii privind cardiologia în terapia intensivă, conf. dr. Daniela Filipescu, preşedinta Societăţii Europene de Anesteziologie (ESA), a discutat despre curricula ESA referitoare la pregătirea cardiologului intensivist. Pentru un cardiolog care lucrează în UTIC, curricula trebuie să includă, pe lângă cardiologie, training şi obţinerea competenţei în terapia intensivă conform curriculei europene de anestezie şi terapie intensivă.
   Prof. dr. Aldo Maggioni a fost moderatorul sesiunii „Sistemul renină–angiotensină–aldosteron: ţinta terapeutică în insuficienţa cardiacă“, în care s-au dezbătut rezultatele studiului PARADYGM. Acesta a evidenţiat rezultatele încurajatoare ale utilizării LCZ696 la pacienţii cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie scăzută. Utilizarea acestuia s-a asociat cu o reducere semnificativă a unor evenimente cardiovasculare: deces de cauză cardiovasculară, spitalizări pentru insuficienţă cardiacă, decese de orice cauză şi ameliorarea calităţii vieţii.
   Prof. dr. Brian Olshansky (SUA), specialist recunoscut în dome­niul aritmologiei, a susţinut o conferinţă având ca subiect sincopa. La ora actuală există o serie de teste pentru stabilirea diagnosticului de sincopă şi stratificarea riscului: ecocardiografia, testul de efort ECG, testul mesei înclinate, studiul electrofiziologic. Dispozitivele implan­tabile de monitorizare pe termen lung (implantable loop recorder) se folosesc din ce în ce mai mult pentru evaluarea bolnavilor cu sincopă, în special a celor cu episoade sincopale recurente de etiologie ne­clară în urma istoricului şi evaluării standard. Dispozitivele implan­tabile de monitorizare sunt utile atât la pacienţii tineri, cât şi la cei vârstnici. Pentru pacienţii cu risc înalt de moarte subită cardiacă, aceste dispozitive nu se recomandă, fiind necesar implantul unui cardiodefibrilator intern.
   Prof. dr. Dragoş Vinereanu a participat la masa rotundă cu tema „Studiile clinice internaţionale –  o perspectivă românească“, în care au fost detaliate oportunităţile şi dificultăţile vieţii de cercetător în România. Programul Horizon 2020 deschide multe oportunităţi de finanţare a unor proiecte internaţionale, dar există şi alte programe mai mici de finanţare ale unor ţări ca Norvegia, Islanda, Elveţia sau China. Viaţa de cercetător are însă lipsurile ei: rezultatele uneori greu de prevăzut ale cercetării, care dacă sunt negative sau neutre scad mult din posibilitatea de publicare într-o revistă cu factor de impact, accesul dificil la surse de finanţare, nesiguranţa poziţiei de cercetător. Satisfacţia profesională poate fi foarte mare dacă rezultatele cercetării ajung să fie comunicate la un mare congres internaţional sau publicate într-o revistă internaţională cu factor de impact mare.
   Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie păstrată a avut locul său în rândul subiectelor dezbătute, într-o sesiune de conferinţe moderată de dr. Şerban Mihăileanu (Paris) şi prof. dr. Dragoş Vinereanu. Creşterea epidemică a insuficienţei cardiace cu fracţie de ejecţie păstrată se explică prin sedentarismul specific vieţii contemporane, creşterea incidenţei diabetului zaharat şi obezităţii, creşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale, îmbătrânirea populaţiei. S-a subliniat faptul că tratamentul acestei forme de insuficienţă cardiacă este complex, existând aşteptări mari de la inhibitorii de neprilizină. Problemele cardiovasculare ale gravidelor au fost aduse în atenţie într-o întâlnire a cardiologilor cu obstetricieni cu experienţă în sarcinile cu risc înalt. Patologia a fost diversă: HTA, insuficienţa cardiacă, infarctul miocardic acut, anticoagularea la gravide. Valoarea imagisticii cardiovasculare noninvazive la gravide a fost subliniată în cadrul acestei mese rotunde.
   O altă serie de conferinţe, moderată de dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu şi prof. dr. Doron Zahger (Israel), a avut ca temă moartea subită, de la dilemele actuale în hipotermia terapeutică la punctele de vedere ale epidemiologului, anatomopatologului, electrofiziologului şi medicului de medicină sportivă. Conferinţe interesante au susţinut şi prof. dr. Carmen Ginghină, despre hipertensiunea pulmonară secundară bolilor cardiace stângi, şi prof. dr. Nicolas Lamblin (Franţa), privind rolul ecografiei în hipertensiunea pulmonară.

 

Colaborare în sesiuni comune

 

   În cadrul sesiunii comune organizate de SRC şi Asociaţia Europeană de Imagistică Cardiovasculară (EACVI) având ca temă evaluarea funcţiei ventriculare stângi în diferite scenarii clinice, conf. dr. Bogdan A. Popescu a prezentat aspecte privind funcţia ventriculară stângă în cardiomiopatia hipertrofică. Ecocardiografia reprezintă prima investigaţie imagistică în această formă de cardiomiopatie. IRM permite însă un diagnostic de mai mare acurateţe în situaţia unei ferestre ecografice dificile sau în cazul suspiciunii unei hipertrofii cu localizare particulară, dar şi caracterizarea mai bună a extensiei şi distribuţiei fibrozei miocardice. Noile tehnici ecocardiografice (Doppler tisular, speckle tracking) permit detectarea disfuncţiei ventriculare sistolice subclinice la pacienţii cu fracţie de ejecţie normală sau supranormală. Scenariul insuficienţei mitrale a fost abordat de prof. dr. Erwan Donal (Franţa). Sesiunea comună cu Societatea Rusă de Cardiologie a găzduit prezentarea prof. dr. Carmen Ginghină, „Angina pectorală fără ocluzie de artere coronare“; aceasta poate avea cauze organice nonaterosclerotice (anevrisme coronariene, punţi miocardice, anomalii coronariene) ce pot fi corectate. Există şi cauze nonorganice, cum sunt anomaliile funcţionale ale arterelor epicardice sau ale microcirculaţiei în absenţa modificărilor structurale. A fost detaliat tratamentul anginei vasospastice, care constă în blocante ale canalelor de calciu, nitraţi, eventual betablocante, statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, guanetidina, clonidina. În angina microvasculară, ghidul european recomandă betablocantele în prima linie de tratament, iar antagoniştii canalelor de calciu doar dacă betablocantele nu corectează simptomele sau nu sunt tolerate. La cei cu simptome refractare pot fi luaţi în calcul inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi nicorandil sau se pot încerca derivaţii xantinici şi tratamente nonfarmacologice. 

 

Cursuri, publicaţii, alegeri 

   Două minicursuri au prezentat anatomia clinică a aparatului cardiovascular. Prof. dr. Florin Filipoiu a trecut în revistă noile elemente de anatomie descriptivă ale spaţiului dorsosinusal, spaţiului piramidal, noţiunile de sept fals şi sept adevărat interatrial, ostiu mitro-aortic. Manifestările asociate au constat în: curs de resuscitare cardio-pulmonară, cardiologie sportivă, Doppler vascular, Doppler tisular, medicină sportivă, stimulatoare în cardiologie, ateliere de imagistică, zonă dedicată de e-learning „Învăţăm să învăţăm“. Pentru prima dată, în cadrul congresului au fost abordate două teme foarte importante şi de actualitate: studiile clinice internaţionale şi relaţia medic-farmacist. Au fost lansate cărţile: „Imagistica la bolnavii cardiaci“ – Carmen Ginghină; „Ghid practic de urgenţe cardio­vasculare“ – Călin Pop; Electrocardiograma în reperfuzia miocardică“ – Gabriel Tatu-Chiţoiu; „Prevenţia bazată pe dovezi“ – Dan Gaiţă; „Manualul Washington de ecocardiografie“ – traducere de Radu Ciudin şi Eduard Apetrei. 
   Sunt demne de menţionat publicaţiile SRC, în creştere cantitativă şi calitativă de la an la an: Revista Română de Cardiologie, publicată trimestrial; Compendiu de ghiduri ESC prescurtate, distribuite cu ocazia Congresului Naţional de Cardiologie tuturor participanţilor înscrişi; Progrese în cardiologie, volum distribuit anual cu ocazia congresului; Suplimentul Revistei Române de Cardiologie; Ziarul Congresului; Infocard, publicaţie trimestrială; Agenda inimii tale, distribuită în 60.000 de exemplare; Agenda cardiologului, publicată anual. Platforma educaţională online a SRC este o iniţiativă de instruire teoretică în domeniul cardiologiei, care prezintă cele mai noi informaţii, ghiduri şi studii clinice, cu impact semnificativ asupra pregătirii teoretice continue şi a practicii medicale curente. În cadrul SRC există mai multe cluburi: al tinerilor cardiologi, al seniorilor, diaspora, de practică privată, de fotografie. Au fost acordate trei premii pentru lucrări orale prezentate la Sesiunea tânărului investigator, trei premii pentru lucrări poster, nouă premii pentru lucrări prezentate în cadrul Sesiunii de comunicări orale susţinute de rezidenţi. Nu au fost uitate nici acţiunile de promovare a sănătăţii în rândul populaţiei. La 3 octombrie s-a desfăşurat Crosul cardiologilor, organizat de SRC, Fundaţia Română a Inimii, Athletic Cardio Club şi Primăria oraşului Sinaia. Athletic Cardio Club este prima asociaţie sportivă creată de medici, în 2012, în scopul promovării activităţii fizice şi sportului în rândul publicului larg, al cărei preşedinte este dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.
   Tot cu ocazia congresului s-au desfăşurat alegerile pentru noul board al Societăţii Române de Cardiologie: preşedinte – dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedinte ales – prof. dr. Dragoş Vinereanu, vicepreşedinţi – conf. dr. Bogdan Alexandru Popescu şi prof. dr. Dan Dobreanu, secretar – conf. dr. Antoniu Petriş, trezorier – prof. dr. Daniel Lighezan. Au fost aleşi şi noii preşedinţi ai grupurilor de lucru: Ateroscleroză şi aterotromboză –  prof. dr. Florin Mitu, Cardiologie de urgenţă –  conf. dr. Diana Tint, Cardiologie invazivă –  dr. Ştefan Dan Cezar Moţ, Cardiologie pediatrică şi boli cardiace congenitale –  conf. dr. Gabriela Simona Doroş, Cardiologie preventivă şi recuperare cardiovasculară – prof. dr. Mircea Ioachim Popescu, Cardiopatie ischemică –  dr. Adrian Mereuţă, Ecocardiografie şi alte metode imagistice –  dr. Ruxandra Jurcuţ, Hipertensiune arterială –  prof. dr. Daniela Bartoş, Insuficienţă cardiacă – dr. Ruxandra Christodorescu, Asistente – Florina Radu. Noul preşedinte al SRC a propus programul de activitate al societăţii pentru 2015–2017.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.