Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Cardiologie aplicată, dar fără prevenţie

Cinci din cele zece grupuri de lucru ale Societăţii Române de Cardiologie (SRC) organizează, la Sibiu, în perioada 7–9 mai, Conferinţa naţională a grupurilor de lucru ale SRC, la care vor participa reprezentanţi din ţară şi din străinătate ai comunităţii universitare şi ai cercetării ştiinţifice. Conferinţa va fi precedată de un curs de resuscitare cardiorespiratorie şi unul de electrocardiografie pentru asistentele medicale. Este o manifestare ştiinţifică despre care ne spune mai multe dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele SRC.

 

 

 

   Despre ce grupuri de lucru este vorba şi ce se va întâmpla la conferinţă?
   – Este vorba de o conferinţă anuală a grupurilor de lucru, organizată alternativ de câte cinci grupuri, ele fiind zece în total. Anul acesta, grupuri organizatoare sunt cele de hipertensiune, ecografie şi alte metode imagistice, aritmii, cardiologie pediatrică şi boli cardiace congenitale, insuficienţă cardiacă. Fiecare din aceste grupuri are patru sesiuni a câte 90 de minute, în care se prezintă ce este nou în domeniul lor de activitate, pe baza unei prezentări de caz. În preconferinţă, vor fi un curs de resuscitare cardiorespiratorie şi unul de electrocardiografie pentru asistentele care lucrează în unităţile coronariene, iar după încheierea conferinţei, de sâmbătă, 9 mai, până duminică la prânz, va avea loc un interesant simpozion de ecografie având ca temă cardiomiopatia hipertrofică. În plus, duminică, organizăm, pentru prima oară, un cros al SRC, împreună cu liceele locale şi, evident, primăria oraşului Sibiu.

 

   Pe ce participare mizaţi?
   – Dacă anul trecut au fost în jur de 1.200 de participanţi înscrişi, anul acesta cred că ajungem la 1.300–1.500 de participanţi la conferinţă. La cros, sperăm să avem 200 de participanţi şi, mai mult, ne dorim ca aceas­tă activitate să devină tradiţională la Sibiu­.

 

   Care sunt principalele noutăţi de anul acesta ale conferinţei?
   Anul acesta va fi o conferinţă mult mai dinamică, întrucât s-a renunţat, în general, la prelegerile teoretice de tip curs şi au fost incluse mai multe dezbateri pe marginea unor prezentări de caz. Se va desfăşura în contextul strategiei SRC, definită în cadrul consiliului de conducere ca fiind cardiologia aplicată. Am plecat de la ideea că nivelul academic al SRC este destul de înalt şi trebuie menţinut aşa, însă modul de implementare a cunoştinţelor în masa mare a populaţiei este deficitar. Este un efort pe care îl facem împreună cu Ministerul Sănătăţii, acela de a implementa programe educative care au drept scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli cardiovasculare în România.

 

   Mai sunt şi alte probleme cu care se confruntă cardiologia românească?
   Desigur. Una este cea legată de practica medicală de zi cu zi: un număr foarte mare de pacienţi. Ţara noastră „excelează“ prin bolile cardiovasculare – 60% din români mor din această cauză, media europeană fiind de 48%. Sunt ţări ca Danemarca, de exemplu, unde măsurile de prevenţie a bolilor cardiovasculare au fost atât de eficiente încât mortalitatea a scăzut sub cea a cancerului: 30% este mortalitatea prin cancer, iar cea cardiovasculară este mai mică. Statisticile europene arată că ţara noastră ocupă unul din ultimele trei locuri în rândul ţărilor Comunităţii Europene, alături de Bulgaria şi Lituania. Sigur, cardiologia, ca şi celelalte specialităţi, a evoluat foarte mult şi la noi. Avem foarte multe progrese în imagistică, ecografie, rezonanţă magnetică, dar acestea nu ne ajută în scăderea incidenţei bolilor cardiovasculare. Ceea ce ne-ar ajuta ar fi un program serios de prevenţie, cu implicarea societăţilor medicale (de cardiologie, pneumologie, diabet şi nutriţie), care ar trebui să facă un front comun, împreună cu MS şi cu Ministerul Educaţiei.

 

   Ce vă împiedică să faceţi acest lucru?
   Mentalitatea şi birocraţia. Nu sesi­zează nimeni importanţa şi simplitatea implementării unor astfel de proiecte. De exemplu, toate măsurile de prevenţie în bolile cardiovasculare ar trebui să fie standardizate, ca nişte prezentări simple făcute pentru elevi şi folosite în „Săptămâna altfel“. Aşa se întâmplă în ţările care au înţeles că o naţiune puternică este o naţiune sănătoasă şi bine educată. În Finlanda sau Norvegia, de exemplu, niciun elev nu termină şcoala fără să ştie resuscitare cardiovasculară şi legislaţie.

 

   Aţi făcut demersuri la cele două ministere în acest sens?
   – Noi am încercat să luăm legătura cu cele două ministere, de patru luni le-am făcut invitaţia de a purta o discuţie pe acest subiect, dar nu am reuşit să stabilim un contact, o întâlnire „de gradul trei“ cu persoanele de acolo. Practic, noi, ca societăţi profesionale, am face toate materialele de care avem nevoie, pentru că avem experţii şi datele, iar ministerele ar trebui să dea nişte directive care să impună diseminarea acestor cunoştinţe în rândul elevilor şi studenţilor.

 

   O primă problemă, aşadar, în România ar fi prevenţia.
   – Prima problemă în România este prevenţia. A doua – prevenţia. A treia – tot prevenţia. Pentru ceea ce se petrece în spitale avem specialişti foarte buni, dar acolo sunt alte probleme – de ordin administrativ: dotare cu aparate, cu medicamente. În spitale ne lovim nu numai de birocraţie şi de administraţie, ci şi de o situaţie de neînţeles: pe de-o parte, ministerul afirmă – cu acte – că toate spitalele sunt dotate cu tot ceea ce trebuie, inclusiv cu medicamente; pe de altă parte, spitalele se plâng că nu primesc ceea ce le trebuie de la minister. De pildă, eu lucrez la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde ne lovim în fiecare zi de lipsa unor astfel de medicamente sau diverse utilităţi. Se produce o fractură undeva şi ne este greu să o înţelegem.

 

   O „necunoscută“, dacă o putem numi aşa, în România este şi cardiologia pediatrică.
   – Aşa este. Numărul de specialişti în cardiologia pediatrică este foarte mic. De aceea, cine poate îşi operează copiii cu malformaţii congenitale în străinătate, iar casa de asigurări de sănătate decontează sumele respective. Lucrurile acestea nu ar trebui să se întâmple. Noi încercăm acum, de pildă, prin grupul de lucru de pediatrie şi boli congenitale, să punem bazele unui regis­tru naţional de boli congenitale, astfel încât să cunoaştem cam care este magnitudinea problemei în România. În felul acesta vom putea să estimăm necesarul aproximativ de specialişti, cam câte operaţii ar putea să fie efectuate pe an şi, evident, să estimăm costurile. Este unul din eforturile noastre.

 

   Nu demult, comisiile de specialitate de la minister au suferit modificări serioase. Ce înseamnă această mişcare pentru sistem?
   – Nu cred că este bun modul în care s-a făcut componenţa comisiilor de specialitate în minister. Sunt peste 200 de specialişti care au fost nevoiţi să-şi dea demisia din aceste comisii, inclusiv noi, care eram în comisia de cardiologie, pentru că acele criterii pe baza cărora se defineşte conflictul de interese sunt mult prea stricte. Nu ştiu dacă au fost sau nu impuse din altă parte, dar sunt mult prea stricte. Şi atunci, ceea ce am propus noi sună cam aşa: aceste comisii sunt veriga dintre societăţile profesionale şi minister, o verigă suplimentară, care înseamnă pierdere de timp; atunci, de ce nu ar discuta reprezentanţii ministerului direct cu conducerile societăţilor profesionale? Ele au experţi, care ştiu ce este mai bine în fiecare domeniu în parte. Oameni care în momentul de faţă nu mai sunt în comisii. Cei care sunt acolo sunt practicieni onorabili, dar nu sunt autorităţi în domeniu. Recomandarea noastră, aşadar, ar fi să existe o relaţie directă între societăţile profesionale şi minister.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.