Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Cariere în sănătate. Pentru femei

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA joi, 28 noiembrie 2013
   Joi, 14 noiembrie 2013, a avut loc la Bucureşti conferinţa de închidere a proiectului „O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar“. Proiectul a urmărit să asigure accesul egal la construirea unei cariere profesionale şi implicarea în funcţii de conducere pentru femeile din domeniul sanitar, a oferit programe specifice adresate femeilor interesate de dezvoltarea carierei, a acordat sprijin pentru crearea de reţele profesionale şi interprofesionale, inclusiv programe de formare profesională. De asemenea, proiectul a demarat o campanie de sensibilizare pentru combaterea stereotipurilor de gen din sectorul sanitar.
   „Care este viitorul femeilor şi care e rostul discuţiei despre egalitatea de şanse în contextul unui sistem de sănătate subfinanţat, cu o imagine publică mediatizată negativ?”, a întrebat la conferinţa de presă Laura Grünberg, preşedinta Societăţii de Analize Feministe AnA, unul din partenerii proiectului. Discuţia are sens, în condiţiile în care 80% din persoanele care lucrează în sistemul de sănătate sunt femei, iar funcţiile de conducere din sistem sunt ocupate preponderent de bărbaţi. Potrivit Laurei Grünberg, care a coordonat studiul „Segregarea de gen în sistemul de sănătate“, 40% din femeile chestionate în cadrul proiectului consideră că nu există segregare de gen în sistemul de sănătate. În plus, din rezultatele cercetării se observă aplicarea unor standarde duble, multe femei considerând că este normal ca posturile de asistentă să fie ocupate mai degrabă de femei, dar că nu este normal ca funcţiile de conducere să revină mai ales bărbaţilor.

 

Femeile au tendinţa de a se subestima

 

   Proiectul a presupus şi organizarea unor sesiuni de lucru, coordonate de AnA, context în care femeile participante au semnalat problemele şi lipsurile cu care se confruntă: lipsa de personal suficient, de facilităţi (creşe, grădiniţe, spaţii de relaxare în cadrul unităţilor medicale), de timp, de comunicare, de respect, de oportunităţi de socializare, lipsa unui echilibru între viaţa personală şi cea de familie. Femeile au semnalat aceste lipsuri fără să se victimizeze, a subliniat Laura Grünberg. În cadrul întâlnirilor s-au realizat şi exerciţii de imaginaţie care au dovedit faptul că asistentele din sistem au propuneri fezabile privind funcţionarea spitalului şi sistemului de sănătate, aspect peste care se trece adesea cu vederea. Societatea de Analize Feministe AnA a identificat şi o serie de posibile motive care fac ca vocea femeilor din sistemul de sănătate să fie mai puţin auzită decât cea a bărbaţilor. Astfel, poate fi vorba de atitudinea femeilor faţă de leadership, de lipsa încrederii în sine, aceasta venind poate şi din experienţa lor limitată în poziţii de conducere, poate fi vorba de autosegregare, deci de o opţiune personală, precum şi de standarde duble în raportarea la succes – femeile pun succesul lor pe seama unor factori externi şi au tendinţa de a se subestima. Cu toate acestea, preşedinta AnA a constatat faptul că multe dintre femeile implicate în proiect stau în sistem din dedicaţie, din dragoste pentru meserie, şi consideră că pe acest fundament se poate reconstrui sistemul de sănătate românesc.
   Proiectul „O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar“ a fost cofinanţat din fonduri europene şi a avut ca beneficiar Asociaţia „Centrul Român de Iniţiative“, iar ca parteneri – Federaţia Sindicală Sanitas şi Societatea de Analize Feministe AnA.

 

Cariera înseamnă management

 

   Doamnele prezente la conferinţă au fost provocate să-şi povestească propria experienţă în sistemul de sănătate şi să răspundă la întrebarea ce ar face pentru a îmbunătăţi sistemul. Prof. dr. Daniela Bartoş, fost ministru al sănătăţii: „Am ajuns ministru al sănătăţii fără să îmi doresc acest lucru. În primul mandat am acţionat ca şi cum aş gestiona propria casă. Consider că o femeie poate fi mai potrivită, în general, într-o funcţie de conducere şi pentru că e mai puţin tentată să alunece în zona ilicitului şi pentru că ştie să gestioneze o gospodărie. Pe de altă parte, o femeie munceşte foarte mult, de două ori mai mult decât un bărbat, tocmai pentru că are grijă şi de familie, şi are frustrări atunci când vede că unele afaceri vin preformate, încheiate de bărbaţi la un şpriţ“.
   Prof. dr. Luiza Spiru, preşedinta Fundaţiei Ana Aslan International: „Nu întâmplător meseriile din sănătate sunt potrivite femeilor, pentru că femeile sunt dotate cu inteligenţă emoţională. Dar cariera nu face parte din vocabularul societal. Noi am încercat să construim echipe medicale, în care fiecare este important, şi medicul, şi asistenta. Cariera înseamnă management – nu poţi şi nu trebuie să gândeşti separat cariera de viaţa personală. Coordonez Campania Naţională Antistres şi spun adesea că trebuie să faci proiecţii, dar mai întâi trebuie să ştii cine eşti, trebuie să te întrebi şi să afli dacă ţi se potriveşte un lucru. Este vorba de echilibru emoţional, de un plan de viaţă de succes. Totul pleacă de la resetare mentală – dacă nu sunteţi convinse de ceea ce sunteţi, nu vă veţi auzi. Dacă vocile se unesc, se schimbă politicile. Nu aşteptaţi politicile să schimbe lucrurile. Atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ideea de a face bine este aceeaşi. Oamenii nu reuşesc dacă nu sunt motivaţi. Eu cred că dacă nu ar exista dragoste şi empatie, nu s-ar întâmpla nimic în România“.

 

Măsuri pentru sistemul de sănătate

 

   Prof. dr. Daniela Bartoş consideră că două sunt pericolele mari cu care se confruntă acum sistemul de sănătate din România: pe de o parte, este vorba de percepţia negativă asupra personalului medical – „Toţi iau şpagă“, iar atunci sistemul se apără, nu mai vrea să comunice, iar asta se întâmplă în general, nu doar cu presa. Pe de altă parte, tinerii nu sunt motivaţi că rămână în sistem. „Veţi observa că majoritatea nu reclamă salariile mici, ci lipsa unor condiţii decente de lucru. Este inadmisibil ca asistenta să nu aibă materialele necesare,Prof. dr. Daniela Bartoş şi prof. dr. Luiza Spiru alături de gazdele evenimentului iar ca medicul să-şi folosească jumătate din timpul său ca să găsească soluţii pentru a face rost de cele necesare“, a mai spus prof. dr. Daniela Bartoş. La capitolul Propuneri, s-a referit în primul rând la învăţământul medical: ar încerca să restructureze învăţământul medical şi ar modifica un pic criteriile de promovare. În sănătate este nevoie de o promovare pe bază de experienţă, nu de puncte. Medicul a reamintit importanţa echipei şi a organizării unor cursuri reale pentru obţinerea punctelor EMC, cu elemente practice şi teoretice, nu doar formale.
   Prof. dr. Luiza Spiru a subliniat importanţa educaţiei profesionale continue pentru dezvoltarea personală şi importanţa echipelor şi a liderului care să-şi încurajeze membrii şi să-i trimită la perfecţionare.
   Dr. Diana Loreta Păun, manager al Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“, consideră necesară o reprioritizare a valorilor. „În cartea de educaţie civică a băieţelului meu, apare o comparaţie între şef şi lider – şeful spune «Fă aia», iar liderul spune «Hai să facem».“

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC