Joi,
14 noiembrie 2013, a avut loc la Bucureşti conferinţa de închidere a
proiectului „O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul
sanitar“. Proiectul a urmărit să asigure accesul egal la construirea unei
cariere profesionale şi implicarea în funcţii de conducere pentru femeile din
domeniul sanitar, a oferit programe specifice adresate femeilor interesate de
dezvoltarea carierei, a acordat sprijin pentru crearea de reţele profesionale şi
interprofesionale, inclusiv programe de formare profesională. De asemenea,
proiectul a demarat o campanie de sensibilizare pentru combaterea
stereotipurilor de gen din sectorul sanitar.
„Care
este viitorul femeilor şi care e rostul discuţiei despre egalitatea de şanse în
contextul unui sistem de sănătate subfinanţat, cu o imagine publică mediatizată
negativ?”, a întrebat la conferinţa de presă Laura Grünberg, preşedinta Societăţii
de Analize Feministe AnA, unul din partenerii proiectului. Discuţia are sens,
în condiţiile în care 80% din persoanele care lucrează în sistemul de sănătate
sunt femei, iar funcţiile de conducere din sistem sunt ocupate preponderent de
bărbaţi. Potrivit Laurei Grünberg, care a coordonat studiul „Segregarea de gen
în sistemul de sănătate“, 40% din femeile chestionate în cadrul proiectului
consideră că nu există segregare de gen în sistemul de sănătate. În plus, din
rezultatele cercetării se observă aplicarea unor standarde duble, multe femei
considerând că este normal ca posturile de asistentă să fie ocupate mai degrabă
de femei, dar că nu este normal ca funcţiile de conducere să revină mai ales bărbaţilor.
Femeile au tendinţa de a se subestima
Proiectul
a presupus şi organizarea unor sesiuni de lucru, coordonate de AnA, context în
care femeile participante au semnalat problemele şi lipsurile cu care se
confruntă: lipsa de personal suficient, de facilităţi (creşe, grădiniţe, spaţii
de relaxare în cadrul unităţilor medicale), de timp, de comunicare, de respect,
de oportunităţi de socializare, lipsa unui echilibru între viaţa personală şi
cea de familie. Femeile au semnalat aceste lipsuri fără să se victimizeze, a
subliniat Laura Grünberg. În cadrul întâlnirilor s-au realizat şi exerciţii de
imaginaţie care au dovedit faptul că asistentele din sistem au propuneri
fezabile privind funcţionarea spitalului şi sistemului de sănătate, aspect peste
care se trece adesea cu vederea. Societatea de Analize Feministe AnA a
identificat şi o serie de posibile motive care fac ca vocea femeilor din
sistemul de sănătate să fie mai puţin auzită decât cea a bărbaţilor. Astfel,
poate fi vorba de atitudinea femeilor faţă de leadership, de lipsa încrederii
în sine, aceasta venind poate şi din experienţa lor limitată în poziţii de
conducere, poate fi vorba de autosegregare, deci de o opţiune personală, precum
şi de standarde duble în raportarea la succes – femeile pun succesul lor pe
seama unor factori externi şi au tendinţa de a se subestima. Cu toate acestea,
preşedinta AnA a constatat faptul că multe dintre femeile implicate în proiect
stau în sistem din dedicaţie, din dragoste pentru meserie, şi consideră că pe
acest fundament se poate reconstrui sistemul de sănătate românesc.
Proiectul
„O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar“ a
fost cofinanţat din fonduri europene şi a avut ca beneficiar Asociaţia „Centrul
Român de Iniţiative“, iar ca parteneri – Federaţia Sindicală Sanitas şi
Societatea de Analize Feministe AnA.
Cariera înseamnă management
Doamnele
prezente la conferinţă au fost provocate să-şi povestească propria experienţă
în sistemul de sănătate şi să răspundă la întrebarea ce ar face pentru a îmbunătăţi
sistemul. Prof. dr. Daniela Bartoş, fost ministru al sănătăţii: „Am ajuns
ministru al sănătăţii fără să îmi doresc acest lucru. În primul mandat am acţionat
ca şi cum aş gestiona propria casă. Consider că o femeie poate fi mai potrivită,
în general, într-o funcţie de conducere şi pentru că e mai puţin tentată să
alunece în zona ilicitului şi pentru că ştie să gestioneze o gospodărie. Pe de
altă parte, o femeie munceşte foarte mult, de două ori mai mult decât un bărbat,
tocmai pentru că are grijă şi de familie, şi are frustrări atunci când vede că
unele afaceri vin preformate, încheiate de bărbaţi la un şpriţ“.
Prof.
dr. Luiza Spiru, preşedinta Fundaţiei Ana Aslan International: „Nu întâmplător
meseriile din sănătate sunt potrivite femeilor, pentru că femeile sunt dotate
cu inteligenţă emoţională. Dar cariera nu face parte din vocabularul societal.
Noi am încercat să construim echipe medicale, în care fiecare este important, şi
medicul, şi asistenta. Cariera înseamnă management – nu poţi şi nu trebuie să
gândeşti separat cariera de viaţa personală. Coordonez Campania Naţională
Antistres şi spun adesea că trebuie să faci proiecţii, dar mai întâi trebuie să
ştii cine eşti, trebuie să te întrebi şi să afli dacă ţi se potriveşte un
lucru. Este vorba de echilibru emoţional, de un plan de viaţă de succes. Totul
pleacă de la resetare mentală – dacă nu sunteţi convinse de ceea ce sunteţi, nu
vă veţi auzi. Dacă vocile se unesc, se schimbă politicile. Nu aşteptaţi
politicile să schimbe lucrurile. Atât în sectorul public, cât şi în cel privat,
ideea de a face bine este aceeaşi. Oamenii nu reuşesc dacă nu sunt motivaţi. Eu
cred că dacă nu ar exista dragoste şi empatie, nu s-ar întâmpla nimic în
România“.
Măsuri pentru sistemul de sănătate
Prof.
dr. Daniela Bartoş consideră că două sunt pericolele mari cu care se confruntă
acum sistemul de sănătate din România: pe de o parte, este vorba de percepţia
negativă asupra personalului medical – „Toţi iau şpagă“, iar atunci sistemul se
apără, nu mai vrea să comunice, iar asta se întâmplă în general, nu doar cu
presa. Pe de altă parte, tinerii nu sunt motivaţi că rămână în sistem. „Veţi
observa că majoritatea nu reclamă salariile mici, ci lipsa unor condiţii
decente de lucru. Este inadmisibil ca asistenta să nu aibă materialele
necesare,
iar ca medicul să-şi folosească jumătate din timpul său ca să găsească
soluţii pentru a face rost de cele necesare“, a mai spus prof. dr. Daniela
Bartoş. La capitolul Propuneri, s-a referit în primul rând la învăţământul
medical: ar încerca să restructureze învăţământul medical şi ar modifica un pic
criteriile de promovare. În sănătate este nevoie de o promovare pe bază de
experienţă, nu de puncte. Medicul a reamintit importanţa echipei şi a organizării
unor cursuri reale pentru obţinerea punctelor EMC, cu elemente practice şi
teoretice, nu doar formale.
Prof.
dr. Luiza Spiru a subliniat importanţa educaţiei profesionale continue pentru
dezvoltarea personală şi importanţa echipelor şi a liderului care să-şi
încurajeze membrii şi să-i trimită la perfecţionare.
Dr.
Diana Loreta Păun, manager al Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I.
Parhon“, consideră necesară o reprioritizare a valorilor. „În cartea de educaţie
civică a băieţelului meu, apare o comparaţie între şef şi lider – şeful spune
«Fă aia», iar liderul spune «Hai să facem».“
