Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Cât de sănătos mâncăm? (partea 1)

Viața Medicală
Prof. dr. Viorel ORDEANU vineri, 14 octombrie 2022

Hrana are un rol important în apariţia bolilor, dar și în vindecarea lor. Suntem oare conștienţi de cât de sănătos sau nesănătos ne hrănim?

Obiceiurile alimentare ale oamenilor sunt extrem de variate și totuși asemănătoare. În afară de nutrienţii principali: glucide (greșit tradus folosind termenul arhaic carbohidraţi), lipide, proteine, săruri minerale și vitamine de origine vegetală, animală, microbiană sau minerală, alimentaţia este influenţată de senzaţia de foame (deci de necesarul caloric actualizat), de accesibilitate, de preferinţe culturale ori de gust. 

image-from-rawpixel-id-3096092-jpeg

Hipocrate considera că hrana are un rol important în apariţia bolii, dar şi în vindecarea acesteia. Așa a apărut încă din Antichitate interdicţia din zonele calde de a mânca porc (unul dintre primele animale vânate şi apoi domesticite de om), păstrată până în prezent de religia mozaică şi mahomedană.

În primul rând, carnea de porc este grasă şi are multe calorii, care în climatul cald pot fi dăunătoare. În al doilea rând, această carne este cel mai uşor alterabilă, spre deosebire de carnea de oaie, care are puţine calorii şi este cea mai rezistentă la păstrare. 

Citiți și: Cât de sănătoase sunt alimentele pe care le punem pe masă? (părțile 2 și 3) 

La fel este şi interdicţia pentru alcool, având în vedere că intoxicaţia etilică (beţia) este agravată în climatul cald. Iar pentru că în ţările calde apa este un lux, deci igiena poate fi deficitară, în Orient se foloseau tacâmuri, aşa că şi cruciaţii întorşi în Europa au adoptat acest obicei, pe care îl considerăm şi elegant.

Deschis la noutăţi sau mofturos?

În loc de comentariu pentru încheierea acestei scurte incursiuni în alimentaţia din trecut, rog cititorul real interesat de alimentaţia sănătoasă să aibă bunăvoinţa de a parcurge chestionarul alăturat și să răspundă cu „Da” (cred că da) sau cu „Nu” (cred că nu) la fiecare întrebare, oricât de ciudată sau de scârboasă ar părea la prima vedere.

Tabel Voroneanu

La mai mult de 20 de răspunsuri „Da” înseamnă că știţi ce mâncaţi și, în plus, sunteţi deschis la noutăţi. La mai mult de 20 de răspunsuri cu „Nu”, înseamnă că ori nu știţi exact ce mâncaţi, ori sunteţi foarte „mofturos” din fire sau poate din motive medicale.

Omul este mai omnivor decât ar crede

Omul sănătos nu numai că este un animal omnivor, dar este mai omnivor decât crede şi mai legat de celelalte fiinţe din natură decât îşi poate închipui. Toată această legătură cu natura face ca individul, prin nutriţia sa obișnuită – variată calitativ și suficientă cantitativ, dar nu în exces – să aibă tot ce îi trebuie pentru o dezvoltare armonioasă și o bună funcţionare fizică, psihică, intelectuală şi socială.

Orice exagerare sau abatere de la normalul natural nu poate fi benefică organismului, deci trebuie să fim naturali şi în concordanţă cu mediul ambiant şi cu societatea în care trăim. Iar alimentaţia echilibrată, variată și sănătoasă nu poate fi decât omnivoră, orice ar spune falșii nutriţioniști, care nu au studii medicale, ci doar diplome de complezenţă și fac reclamă la produse și proceduri neautorizate. 

Despre Ziua mondială a alimentației

Ziua Mondială a Alimentaţiei este sărbătorită, în fiecare an, la 16 octombrie. Această zi este celebrată pentru a marca, în esență, aniversarea fondării Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în anul 1945. Această campanie este marcată nu doar pentru a celebra alimentele pe care le mâncăm în fiecare zi, dar mai ales pentru a crește gradul de conștientizare asupra persoanelor care se luptă pentru a avea parte de măcar o masă pe zi. Ziua Mondială a Alimentației a fost prima dată stabilită în noiembrie 1979. Ideea a fost sugerată de fostul ministru al agriculturii și alimentației din Ungaria, dr. Pal Romany. De atunci, această zi a fost marcată în peste 150 de țări din lume, potrivit business-standard.com. 

Unul dintre mesajele-cheie ale campaniei din 2022, potrivit fao.org, este „Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, prin care se subliniază că milioane de oameni din lume nu își permit o dietă sănătoasă, ceea ce îi supune unui risc mai mare de malnutriție. Dar stoparea foametei nu se referă doar la aprovizionarea cu alimente, întrucât suficientă mâncare este produsă în prezent pentru a hrăni pe toată lumea de pe planetă. Problema este reprezentată de accesul și de disponibilitatea alimentelor nutritive, care sunt împiedicate de multiple provocări, cum ar fi pandemia de COVID-19, conflicte, schimbările climatice, inechitate, prețurile din ce în ce mai mari și tensiunile de la nivel internațional. (Florentina Ionescu)

https://www.fao.org/world-food-day/about/en

https://www.business-standard.com/about/when-is-world-food-day#collapse

Citiți și: Terapie prin alimentație

Bibliografie
1. Malița M. “Zece mii de culturi, o singură civilizație” Editura Nemira, Bucuresti, 2001
2. Percek A. “Mundus medicamenti” Editura Medicală, Bucuresti, 1981
3. Cynober L, Fricker J. “Totul despre suplimentele alimentare” Editura Humanitas, Bucuresti, 2020
4. Iftimovici R. “Istoria universală a medicinei și farmaciei” Editura Academiei Române, Bucuresti, 2015
5. Ordeanu V. “Microbiologie farmaceutică” Editura Titu Maiorescu, Bucuresti, 2018

Etichete: alimentatie ziua mondiala a alimentatiei omnivor obiceiuri alimentare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC