Expunerea la disruptori endocrini generează
cheltuieli de peste 150 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, prin
asocierea cu scăderea IQ-ului, cu diabetul zaharat, obezitatea şi
infertilitatea masculină. Este rezultatul unui studiu publicat recent în
revista Societăţii de Endocrinologie, Journal
of Clinical Endocrinology and Metabolism, cercetare prezentată şi la ENDO
2015, a 97-a întâlnire anuală a societăţii. Substanţele chimice cu efect
disruptor asupra sistemului endocrin (EDC) imită sau blochează acţiunea
hormonilor şi astfel interferează cu activitatea acestora în organism. Organizaţia
a publicat prima lucrare ştiinţifică despre EDC în 2009.
Cheltuielile provocate de EDC pot fi, în
realitate, mult mai mari, ţinând cont că echipa de specialişti de la New York
University (NYU) a evaluat doar 5% din disruptorii endocrini cunoscuţi, într-o
revizuire a trei decenii de studii populaţionale şi de laborator. Au existat
cinci echipe de experţi, din care trei au analizat impactul EDC asupra dezvoltării
neurologice, diabetului şi obezităţii, respectiv infertilităţii masculine. Este
încă în curs de evaluare asocierea dintre expunerea la EDC şi cancerul de sân,
respectiv capacitatea reproductivă feminină. Studiul a fost prezentat de
Leonardo Trasande, profesor asociat de pediatrie, medicina mediului şi sănătate
populaţională la NYU, care a subliniat că toate aceste boli sunt
multifactoriale, dar că experţii au identificat asocierea puternică a fiecăreia
dintre ele cu expunerea la cel puţin un EDC.
Cele mai costisitoare EDC s-au dovedit a fi
pesticidele pe bază de compuşi organofosforici, folosite în principal în
agricultură. Expunerea prenatală la pesticide s-a asociat cu scăderea IQ-ului
(o pierdere anuală de 13 milioane de puncte IQ pentru fiecare ţară UE) şi cu
riscul apariţiei de dizabilităţi intelectuale (59.300 de cazuri pe an).
Trasande a remarcat că afectarea intelectului este o pierdere invizibilă şi
greu de cuantificat, pe care decidenţii nu o pot trece cu vederea. De asemenea,
pesticidele se fac vinovate de apariţia diabetului la adulţi şi a obezităţii la
copii.
Implicate în scăderea IQ-ului şi în apariţia
dizabilităţilor intelectuale sunt şi substanţele ignifuge, utilizate în compoziţia
aparatelor electronice, mobilierului, saltelelor şi, nu în ultimul rând, a
pijamalelor pentru copii. Utilizarea ftalaţilor a fost asociată cu apariţia
obezităţii şi infertilităţii. Aceste substanţe intră în compoziţia plasticelor,
deci şi a ambalajelor pentru alimente, jucăriilor şi podelelor de vinilin, şi
sunt ingrediente în şampoane şi în produsele cosmetice. Expunerea la EDC se
asociază şi cu autism şi cu ADHD, iar bisfenolul A (din cănile de aluminiu, de
exemplu) a fost asociat cu obezitatea la copii.
Efecte
peste generaţii
Un alt studiu, realizat de data aceasta pe
animale, a demonstrat că expunerea la doze mici de PCB (bifenil policlorinat)
în perioada prenatală are efecte care devin manifeste la vârstă adultă şi care
persistă la urmaşi, până la a treia generaţie. Creierul prezintă receptori
pentru EDC şi este foarte sensibil la acţiunea acestor substanţe, a explicat
dr. Andrea Gore, profesor la Universitatea din Texas, Austin, unul dintre
autorii studiului. Cercetătorii au administrat doze mici de PCB, comparabile cu
cele la care sunt expuşi oamenii, femelelor de şobolani gestante în trimestrul
al treilea. Puii lor au prezentat schimbări la nivelul a nouă gene din nucleul
arcuat, implicate în reproducere şi în funcţia metabolică. La „strănepoţi“,
s-au observat modificări în trei gene cu rol în menţinerea ritmului biologic şi
în funcţia metabolică. Toate cele trei generaţii cântăreau semnificativ mai
mult decât animalele din lotul de control.
Riscul de autism
Expunerea prenatală la o combinaţie de
substanţe ignifuge şi ftalaţi poate duce la comportament de tip autist, a fost
concluzia unui alt studiu prezentat la ENDO 2015. Studiul a fost condus de o
studentă în anul trei, Stephanie Degroote, de la Universitatea din Sherbrooke,
Quebec. 28 de femele de şobolani au primit în mâncare o combinaţie de ftalaţi şi
substanţe ignifuge în doze mici, 18 – acid valproic (asociat cu creşterea
riscului de autism la oameni şi cu un comportament de tip autist la animale),
iar 20 de pui de şobolan nu au fost expuşi la niciuna dintre aceste substanţe.
Puii care au primit mixul de EDC au prezentat interacţiuni sociale reduse şi
hiperactivitate, mai ales în rândul masculilor, comparativ cu puii neexpuşi.
Aceleaşi elemente au fost observate şi la puii care au primit acid valproic,
aceştia prezentând în plus şi anxietate.
Un al patrulea studiu – observaţional,
retrospectiv, realizat pe oameni în SUA – a făcut corelaţii între expunerea
prenatală la ftalaţi, valorile hormonului corionic gonadotrop (hCG) în primul
trimestru de sarcină şi un marker ce estimează fertilitatea: distanţa
anogenitală a nou-născutului. Cercetătorii coordonaţi de Jennifer Adibi,
profesor la Universitatea din Pittsburgh, au analizat date de la 362 de femei
incluse în studiul multicentric TIDES (The Infant Development and the
Environment Study), care s-a desfăşurat între 2010 şi 2013. Concentraţiile
metaboliţilor urinari ai ftalaţilor au fost corelate cu valorile hCG şi cu
distanţa dintre anus şi scrot, la nou-născuţii băieţi, iar rezultatele au fost
„promiţătoare, dar mai multe studii sunt necesare pentru a putea formula o
concluzie la nivel populaţional“.
Cum putem limita expunerea la EDC? Pediatrul
Leonard Trasande recomandă promovarea măsurilor care pot preveni expunerea la
ECD, şi nu a unor tratamente care ar elimina efectele acestei expuneri. Câteva
măsuri simple: consumaţi alimente organice, evitaţi încălzirea alimentelor în
recipiente de plastic, aerisiţi camerele pentru a elimina acumulările de ECD
produse de aparatele electronice din încăpere, evitaţi să consumaţi alimente la
conservă. Întrucât acţiunea disruptorilor endocrini începe din perioada
prenatală, dr. Andrea Gore sugerează că ar trebui completate discuţiile pe care
le poartă medicii cu pacientele lor însărcinate, astfel încât să analizeze
stilul de viaţă al viitoarelor mame şi să ofere astfel de sfaturi simple, de
prevenire a expunerii la EDC.
