Nevoia de hidratare a organismului depinde de factori precum sexul, greutatea, înălţimea, nivelul de activitate fizică, temperatura ambiantă și clima. De asemenea, trebuie să ţinem cont și de vârstă, întrucât conţinutul de apă din organism des­crește odată cu timpul.

Astfel, dacă nou-născuţii au aproximativ 75% nivel de hidratare, la seniori proporţia scade până la la 55%. O treime din cantitatea totală de apă se află în sânge și în lichidul interstiţial, iar celelalte două treimi se găsesc la nivel intracelular.

Cea mai mare cantitate de apă provine din ingestia de lichide neîndulcite (apă, ceai, cafea) și o mică parte, din alimentele solide. Alcoolul interferează și el în metabolismul apei, deoarece poate inhiba activitatea hormonului antidiuretic și astfel împiedică reabsorbţia apei la nivel renal.

Multă vreme s-a crezut că și efectul diuretic al cafelei ar putea contribui la deshidratare, dar studiile arată că un consum zilnic de cafeină de până la 180 ml nu contribuie la deshidratare.

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) recomandă un consum zilnic de apă în funcţie de vârstă corespunzător datelor din tabel.
O altă formulă de calcul acceptată este cantitatea pe kilogram corp, respectiv 35 ml apă/kgc/zi.

Pentru a aprecia gradul de hidratare a organismului, se poate folosi scala colorimetrică a urinei (Foto). Cu cât culoarea este mai închisă, cu atât și necesarul de rehidratare este mai acut.

Atenţie însă, anumite alimente (afine, rubarbă, sfeclă), medicamente (clorochina, nitrofurantoin, metronidazon, laxative cu Senna) și suplimente alimentare (cele cu fier, de exemplu) pot modifica culoarea normală a urinei.

Citiți și: Românii sunt mai preocupaţi de sănătate