Peste o mie de specialiști
civili și militari din domeniul chirurgiei de urgență au participat, în
perioada 7–9 mai, la cea de-a 18-a ediție a Congresului european de traumă și
chirurgie de urgență „ECTES 2017”. Manifestarea, găzduită de Capitala țării
noastre, a fost organizată de Societatea europeană de traumă și chirurgie de
urgență (ESTES) în parteneriat cu Societatea Română de Chirurgie (SRC) și
Societatea Română de Traumă și Chirurgie de Urgență (SRTCU).
ECTES 2017 a adus laolaltă aproape o sută
de personalități medicale din peste 87 de țări din Europa, Africa de Sud, SUA,
Orientul Mijlociu și Îndepărtat, care au venit cu noutăți relevante pentru
domeniile traumatologiei și chirurgiei de urgență. „Acest congres (...)
conturează o imagine de ansamblu prin care am căutat să cunoaștem diversitatea,
maniera de atitudine, performanțele tehnologice ale momentului, cum să ne
pregătim tinerii și, poate cel mai important, cum să devii un bun partener”, a
arătat prof. dr. Mircea Beuran, președintele congresului. El mai spune că atât
urgențele cât și politrauma nu sunt apanajul unui singur medic, ci al unei
întregi echipe: „Prin preocuparea de a onora acest congres și prin puterea de a
arăta performanțele de acasă am reușit să ne apropiem ușor unii de alții,
modelând astfel un nucleu de oameni actualizați la 2017, cu o deschidere
internațională”.
Jonathan Tilsted (Marea Britanie),
președinte, până la acest congres, al Societății europene de traumă și
chirurgie de urgență, aprecia că manifestarea științifică de la București a
oferit o perspectivă integrativă asupra traumatologiei și poziției chirurgului
în acest domeniu: a celui care lucrează în condiții cu mult diferite față de
cele obișnuite ale sălii de operație clasice, chiar în iminența dezastrelor și
a catastrofelor omenești. Participanților li s-a oferit oportunitatea de a
asista la peste o sută de sesiuni privind managementul dezastrului și al
politraumei, accesul la 26 de sesiuni plenare și posibilitatea de a dezbate sau
comenta peste 450 de postere științifice.
Congresul a coincis, de asemenea, cu
aniversarea a peste zece ani de activitate a ESTES, prin această ediție
marcându-se notorietatea uneia dintre cele mai puternice influențe academice
din domeniul chirurgiei mondiale. Printre principalii invitați din străinătate
s-au aflat prof. dr. Abe Fingerhut (SUA), specialist în patologia
translațională a cancerului gastric, respectiv prof. dr. Christian Krettek
(Germania), care au susținut două sesiuni dedicate fondatorilor societății,
Sten Lennquist și Otmar Trentz. „Fondarea ESTES reprezintă răspunsul medical
european apărut din cauza existenței amenințărilor actuale cu caracter
catastrofal, dorința de reducere a consecințelor și pierderilor umane majore.
Acest răspuns se bazează pe un profund schimb interprofesional în aria de
activitate a traumatologiei și chirurgiei de urgență, multitudinea de
discipline și condiții neprielnice de profesare ce însoțesc chirurgii,
necesitând diverse niveluri de organizare perfecționate în permanență”, a
declarat profesorul Pol M. Rommens (Germania).
Managementul situațiilor de urgență
Gradul de dificultate al acestei arii de
expertiză, ce vizează pacientul politraumatizat, reprezintă de foarte mult timp
o adevărată dilemă, în special în ceea ce privește necesitatea colaborării
între diferite arii de specialitate sau a suprapunerii direcțiilor de urmat
elaborate de ghidurile internaționale de management și tratament. ECTES 2017
vine în sprijinul membrilor acestei organizații profesionale, dar și a
partenerilor de pretutindeni, oferindu-le posibilitatea de a participa la
dezbateri care să faciliteze accesul la schimbul de informație și de strategie
în acest domeniu vast.
În speranța atingerii unui numitor comun în
ceea ce privește problematica actuală abordată multidisciplinar, tematica
aleasă pentru acest congres reușește să surprindă diferite niveluri ale
procesului de învățare dedicat abordării pacientului aflat atât în prezența
cataclismelor naturale, cât și în cea a consecințelor dezastruoase, determinate
de instabilitate geopolitică. S-au abordat subiecte diverse, precum:
problematica principiilor destinate controlului dezastrelor, chirurgia în
terapia acută, peritonita, managementul obstrucției colonice, leziunile
vasculare, managementul leziunilor pancreatice, politraumele, sistemele de
mobilizare și organizaționale în condiții de dezastre și, nu în ultimul rând și
poate cel mai actual, arsurile colective.
Nevoia de consolidare a conceputului de
echipă multidisciplinară dar și de eficientizare a curbelor de învățare în
rândul terapiilor și intervențiilor de urgență a adus o premieră în cadrul
congresului: organizarea de cursuri și workshopuri precongres, găzduite de
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Și inovația a
avut locul ei în cadrul acestor cursuri. Pe lângă oferirea unui cadru prielnic
de networking, cursurile au avut drept scop familiarizarea tinerilor medici cu
noile proceduri și tehnologii, adoptarea unei atitudini versatile supuse influențelor
internaționale, dar și familiarizarea cu perspectivele curente care vizează
managerierea situațiilor de urgență. Printre acestea se numără cursurile ECMI
despre managementul incidentelor cu victime multiple și MUSEC despre
ultrasonografie, precum și un workshop pe simulator dedicat abordării
politraumatismelor.
Inovație și consens
Cele trei zile de congres s-au dovedit a fi
edificatoare pentru comunitatea medicală cu preocupări în traumatologie și
chirurgie de urgență. Chirurgi generaliști, ortopezi, plasticieni,
neurochirurgi și medici de ATI deopotrivă s-au reunit în vederea discuțiilor
privind ultimele tendințe în materie de inovații, dar și a evaluării
prognosticelor, a noilor markeri utilizați în monitorizări postoperatorii. Nu
în ultimul rând, au fost extrase și o serie de concluzii ale contextelor
socio-politice actuale. Pentru a centraliza eficient rezultatele, experiențele
diferitelor centre medicale europene confruntate cu situații generate de
dezastre sau alte evenimente majore, dar și de a uniformiza indicațiile
terapeutice și de management actuale în cazul pacientului politraumatizat, au
fost organizate mese rotunde specifice ariilor de interes.
Pe lista subiectelor de interes ale zilei
s-au aflat și sesiunile de prezentări ale chirurgilor generaliști, concentrate
în jurul pacientului bariatric cu patologie acută, dar și al complicațiilor
acestuia. Sesiunile au fost coordonate de profesorii Cătălin Copăescu
(București) și Ciprian Duță (Timișoara) și dr. Victor Tomulescu (București).
În cadrul întâlnirilor organizate de
Comitetul internațional preocupat cu patologia infecțioasă în cadrul aparatului
osteoarticular au fost aduse în discuție prevalența infecțiilor
intraspitalicești și a suprainfecțiilor, utilizarea noilor implanturi adaptate
la o mai puternică protecție antibacteriană și utilizarea alografturilor în
chirurgia septică. Redefinirea conceptului de politraumă, precum și revizuirea
terminologiei în uz a reprezentat de asemenea unul dintre scopurile acestor
întâlniri, alături de aprecierea noilor trepte de severitate utilizate în
coagulopatiile induse posttraumatic și, nu în cele din urmă, încurajarea
utilizării de noi parametri în monitorizarea pacienților asupra cărora s-a
intervenit chirurgical. Unul dintre aceste studii, care a fost coordonat de
prof. dr. Mircea Beuran și dr. Matei Bratu, alege chiar sepsisul ca parametru
variabil determinant în alegerea intervalului optim de reintervenție.
Lipsa de coordonare a unor traininguri
specializate, precum și deficitul de cursuri care să pregătească specialiștii
pentru situații neprevăzute au reprezentat un punct-cheie în discuțiile acestor
zile. Profesorul Jonathan Tilsted a punctat necesitatea anexării programului de
pregătire pentru obținerea certificatelor ATLS (Advanced Trauma Life Support)
și EBSQ (European Board of Surgical Qualification) în curricula oricărui
student aflat în an terminal și orientat către o specializare chirurgicală în
orice centru european medical de predare, în vederea eficientizării și
amplificării profesionalismului pregătirii în rândul chirurgilor de mâine.
Chirurgia militară și dezastrele
Punctele culminante ale congresului au fost
reprezentate de sesiunile plenare dedicate chirurgiei militare și
managementului dezastrelor. Sesiunile au adus laolaltă specialiști militari și
civili, care și-au împărtășit din experiențele acumulate în incidente majore,
precum atacurile ISIS săvârșite în ultimul an la Nisa, Istanbul, München sau
Bruxelles. Nici lecțiile desprinse în urma cazului Colectiv nu au putut fi omise
de comunitățile chirurgilor plasticieni sau ortopezi autohtoni. Discuția s-a
concentrat în jurul necesității uniformizării manierelor de abordare, din cauza
lipsei unor criterii standardizate aplicabile la tipul pacientului ars,
politraumatizat, precum și la trierea acestuia. Triajul s-a considerat util a
fi în mod primar unul chirurgical, din cauza limitării sălilor, dar și a
personalului insuficient. Cât despre pacienții implicați în conflictele cu
caracter militar, problematica se schimbă în mod cert.
Contextul variabil, dar și elementul
surpriză contribuie la dezorientarea, încetinirea sistemelor informatice și
întârzierea în a lua decizii. Rezultatele studiilor efectuate în lumina
atacurilor teroriste recente a evidențiat faptul că, în medie, un pacient
politraumatizat necesită atenția a minimum patru-cinci chirurgi. Chiar și țări
precum Franța, Italia sau Turcia s-au confruntat cu probleme în gestionarea
personalului și infrastructurii necesare în aceste evenimente.
Odată cu numărul impresionant de cazuri,
scade și suportul oferit de sistemele informatice disponibile în această eră
galopantă spre tehnologizarea totală a câmpului de lucru medical. Astfel,
judecata clinică, chirurgicală și deciziile prompte de moment rămân singurele
variante disponibile pentru prioritizarea, ierarhizarea și reducerea sechelelor
pacienților. Principala menire a acestei secțiuni a fost cea de aducere în
vizorul comunității medicale a pierderilor și impedimentelor ce au însoțit
atacurile teroriste recente și aceea de a redefini (sau nu) conceptul de
chirurg militar. Col. dr. Mark W. Bowyer (SUA), directorul Departamentului de
simulări chirurgicale și al celui de chirurgie din cadrul Centrului medical
militar „Walter Reed” – Uniformed Services University, Maryland, SUA, a accentuat
necesitatea introducerii educației pentru prevenirea traumelor, precum și a
simulărilor în rândul populației generale. Aceasta, în special într-o zonă
precum SUA, unde actualmente „există mai multe focuri de armă decât oameni pe
metru pătrat”. El a vorbit despre necesitatea implementării proiectului TEAM –
Trauma Evaluation and Management (Evaluarea traumei și managementul acesteia)
în curricula de pregătire a oricărui chirurg militar sau civil. De asemenea,
Mark W. Bowyer s-a referit și la noile metode de e-learning și
necesitatea minimizării procesului de învățare tocmai pentru a preveni
nesincronizări și de a putea utiliza la maximum potențialul tuturor
specialiștilor unui centru medical.
Urmează Valencia
Ceremonia de încheiere a evidențiat concluziile
extrase din dezbaterile și întrebările ridicate pe parcursul congresului și a
oferit cadrul oficial pentru anunțarea câștigătorilor concursurilor organizate
cu ocazia acestei manifestări, câștigătorii secțiunilor de prezentări orale și
postere. Lucrarea care s-a făcut remarcată prin potențialul de aplicabilitate
ulterioară a studiului realizat, aparține unui tânăr rezident chirurg
generalist de origine norvegiană, dr. Peter Einersen (Aurora, SUA), care a
reușit să stabilească o corelație între caracterul prognostic al depleției
relative de factor VIII ce aparține cascadei coagulării și estimarea ratei
mortalității, dar și a masei transfuzionale necesare pacienților aflați în șoc
hemoragic posttraumatic. Extinderea și particularizarea rezultatelor studiului
în managementul pacienților aflați în șoc hemoragic, precum și în alte tipuri,
ar putea deschide noi direcții atât în elaborarea opțiunilor de tratament, cât
și în conturarea unor noi concepte în ceea ce privește utilizarea titrurilor
diferite de factori ai coagulării în estimarea mortalității și prognosticului
pacienților.
Odată cu premierea și recunoașterea celor
mai bune prezentări orale și postere, au fost dezvăluite locația și motto-ul
următoarei ediții ale acestui „eveniment-edificiu”, marca ESTES. Astfel, între
6 și 8 mai 2018, orașul Valencia, din Spania, va „aduce în lumină” (Bringing
the light) viitoarele provocări cu care traumatologia și medicina de urgență se
vor confrunta, viitoarele paradoxuri, precum și alte contexte ce îi vor pune (sau
nu) în dificultate pe specialiștii de mâine.
Foto: Ralcom
