Newsflash
Diverse

Concurență vs. complementaritate în chirurgia cardiovasculară

de Dan Dumitru MIHALACHE - sept. 25 2015
Concurență vs. complementaritate în chirurgia cardiovasculară

Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară (SRCCV) organizează ediția a unsprezecea a congresului său anual, la Poiana Brașov, în perioada 15–18 octombrie. Aflăm de la prof. dr. Vlad Anton Iliescu, președintele SRCCV și șeful clinicii de chirurgie cardiovasculară din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu“ București, câteva repere din desfășurarea reuniunii în contextul mai larg al problemelor legate de patologia cardiovasculară în România.

 

 

 

     – Cum funcționează programul de chirurgie cardiovasculară în urgență?
     – În chirurgia cardiacă și cea vasculară e o mare problemă, pentru că, în primul rând, nu se alocă bugete suplimentare pentru urgențele cardiace, care costă mult, cam cât douăzeci de cazuri programate, peste zece mii de euro. Sunt plătite tot prin sistemul DRG și prin programul național de boli cardiovasculare. Finanțarea noastră pe un caz, prin acest program, de pildă, este de aproape o mie de euro. În al doilea rând, Institutul „C. C. Iliescu“ rezolvă cam 60% din toate urgențele cardiace la nivel național – și mă refer la urgențele majore, disecții de aortă, și la urgențele de gradul doi – și 70% din cele vasculare majore, ceea ce duce la o suprasolicitare a personalului. De câțiva ani buni, ca să putem face față urgențelor cardiace, în medie la fiecare două zile, vin de acasă membrii unei echipe formate din chirurg, anestezist, tehnician de circulație extracorporală și asistente, în plus față de echipa de gardă, pentru că nu avem oameni suficienți. Din păcate însă, nu s-a găsit o formulă prin care acești oameni să fie plătiți. Ne-au plecat oameni și cred că din octombrie va trebui să renunțăm la acest sistem.

 

Teritorializare nereușită

 

     De unde proporțiile acestea mari? Nu se pot teritorializa urgențele pe centre?
     – Am încercat, inclusiv prin documente, adrese trimise Ministerului Sănătății, să le teritorializăm pe centre, dar nu am reușit. Acum, dacă dai tot în calul care trage, nu o să mai tragă. Am propus ministerului să facem așa: luni e spitalul X, marți e spitalul Y... Sau urgențele din zona X merg într-un centru, cele din zona Y în altul. Acum, primim oricând și de peste tot. E drept că foarte puține spitale fac asemenea intervenții și atunci destul de selectiv. Chiar și dintre centrele de boli cardiovasculare, unele fac mai mult, altele mai puțin, iar altele chiar deloc. Este inacceptabil să vină la noi o suspiciune de anevrism rupt de aortă abdominală cu elicopterul de la Caransebeș, care se află la 30 de kilometri de Timișoara, când acolo există un spital de urgență și ar trebui să aibă o secție de profil. Dacă nu o au, înseamnă că încalcă legislația și ar trebui declasificat.

 

     Care este locul chirurgiei cardiovasculare între indicațiile terapeutice?
     – Chirurgia cardiacă este o metodă curativă care permite omului să redevină activ și, din punct de vedere social, reintegrat în familie și societate. Ea nu este o ultimă soluție înainte de „colivă“. Încă există acest concept, deși s-a mai diluat prin educație. Văzând rezultatele, oamenii au început să ajungă mai devreme la spital. Și operația are momentul ei, după care devine inutilă. Indicațiile de operație, de tratament, la ora actuală sunt foarte bine codificate în ghiduri și protocoale.

 

     Ghiduri care sunt cunoscute de medici. Și totuși, trimit toți pacientul la timp la un centru specializat?
     – Nu întotdeauna. Ce trebuie să înțeleagă colegii din teritoriu este că atunci când au suspiciunea că boala este reală și ajunge într-un anumit punct, nu trebuie să aștepte să facă omul infarct sau altă complicație, ci să-l trimită mai departe sau într-un centru unde se face coronografie și unde pacientul poate fi investigat corect și tratat. Dacă este tratat la timp, sănătos sau cu boala ținută sub control, poate munci și se poate reintegra profesional și social.

 

     Din ce în ce mai des, oamenii sunt atrași de ideea de intervenții minim invazive. Este bine că se întâmplă așa?
     – În anumite cazuri nu este rău, dar aici intervine și problema onestității medicului care face recomandarea. Uneori, în anumite spitale, pacienții chirurgicali sunt împinși către metode mai puțin invazive, să spunem stentare, de pildă, explicându-li-se că e mai simplu, că pleacă acasă a doua zi. Nu li se spune însă că, statistic, așa au un risc de două ori mai mare ca peste cinci ani să fie morți, decât dacă ar fi operați. Când se ia decizia, intervine onestitatea medicală: trebuie să te gândești, să sfătuiești pacientul în interesul lui. Pentru că, sigur, întotdeauna indicațiile de dispozitive, de stenturi, de valve transcateter vor fi forțate de industria din spate.

 

Tratament hibrid

 

     – În ce privește congresul SRCCV, care vor fi principalele teme de anul acesta?
     – Congresul acoperă întreaga patologie cardiovasculară: cardiacă, vasculară arterială, respectiv vasculară venoasă. La această ediție începem colaborarea și cu Societatea Română de Flebectomie, care va avea o sesiune proprie. La fel ca în mandatele precedente, ideea este de interdisciplinaritate, drept care, dincolo de specialiștii din diversele domenii ale specialității noastre, la congresul SRCCV vor participa mulți colegi din terapia intensivă, cardiologia intervențională, infecționiști, pentru că aceasta este tendința, din ce în ce mai mult să se lucreze în echipă. În plus, cred că trebuie să ne prezentăm rezultatele și să-i avem ca parteneri de discuție pe cei care ne furnizează bolnavii, care trimit acești bolnavi, ca împreună să înțelegem și să discutăm ce trebuie făcut, care sunt bolnavii eligibili.

 

     Pe medicii de familie i-ați uitat?
     – Nu i-am uitat, dar anul acesta nu am reușit să-i avem la congres din considerente de calendar. S-au suprapus niște date. Aș vrea ca la ediția următoare să extindem colaborarea și către ei și să standardizăm această colaborare.

 

     Vor fi sesiuni și pentru cadrele medii?
     – Există, bineînțeles, ca în fiecare an. Pentru cadrele medii de terapie intensivă, chirurgie, pentru perfuzioniști. În plus, și de această dată sunt stimulați cei tineri și nu doar să participe, ci să obțină și premii, dacă prezintă lucrări care merită să fie premiate. Vom acorda premii în bani, până la urmă nu le trebuie statui pe acasă. Organizăm o sesiune poster pentru rezidenți și medici tineri, în care vor fi răsplătiți primii trei de la fiecare categorie, dar trebuie să fie prim autori.

 

     Care vor fi principalele subiecte de discuție?
     – Tematica începe să se schimbe și ea în raport cu timpurile, adică vom insista mai mult pe metodele hibride, metodele noi de tratament ale insuficienței cardiace respectiv asistența ventriculară, metodele de terapie hibridă intervențională chirurgicală, endoproteze etc.

 

     Vor fi și lectori străini?
     – Vor fi invitați de prestigiu din țară și din centre mari din străinătate. Vin specialiști din SUA, Israel, Germania, Franța, Italia, Belgia...

 

RENADA dă rezultate

 

     La congresul SRCCV din 2011, ați lansat Registrul național al disecțiilor de aortă – RENADA. În ce stadiu se află acest registru?
     – RENADA funcționează în continuare, la ora asta sunt deja afișați peste trei sute de pacienți. Sigur, nu toată lumea a înțeles că trebuie trecuți bolnavii în registru, această activitate nefiind remunerată și, deci, nici obligatorie, dar majoritatea sunt trecuți. Avem și norocul – dacă putem spune așa – că majoritatea pacienților, cel puțin cei care ajung să fie operați, ajung în spitalul nostru. În total, 90% din disecțiile de aortă din România sunt trecute în registru. RENADA analizează bolnavul cu mai multe variabile – 75 la număr – chiar decât Registrul internațional de disecție de aortă. Există la ora actuală un registru internațional IRAD la care RENADA este afiliată și unde transmitem datele. Mai există unul în Germania, unul în Suedia... Sunt câteva în toată lumea.

 

     Cum folosiți datele din acest registru?
     – Datele ne ajută să vedem evoluția bolii. De exemplu, în timp ce se spunea clasic că disecția de aortă este boala adultului tânăr, majoritatea pacienților erau în grupa de vârstă 40–50 de ani, iar acum cei mai mulți bolnavi sunt în grupa 60–70 de ani, ca medie. A crescut media de vârstă. A crescut diagnosticarea odată cu adresabilitatea pentru metodele imagistice avansate. După aceea, analizăm diverși parametri – tehnica chirurgicală, anestezia, metodele operatorii etc. – și astfel ne putem perfecționa intervențiile.

 

     – Îmi puteți da un exemplu de metodă perfecționată pornind de la datele din RENADA?
     – Am observat, de exemplu, diferențe statistice privind protecția cerebrală a cazurilor complexe și am ajuns la o tehnică unitară de protecție. Ne-am modificat metodele. La fel s-a întâmplat și cu anumite metode de canulare, care au devenit standard de abord. Când ai volumul atât de mare și toate datele completate, poți să faci niște evaluări științifice corecte semnificative statistic.
 
     Cum finanțați registrul?
     – Din surse proprii ale Societății Române de Cardiologie și ale SRCCV, prin eforturi personale, diverse cursuri care au fost ținute pentru sponsori. Doar ca să fie creat, acest registru a costat peste zece mii de euro. Apoi, înregistrarea o facem benevol, pentru că știți cum e la noi: vrem totul de pomană. Totul este la heirup. Registrul ar fi putut fi finanțat de minister, de Casă sau chiar de amândouă. Dar nu e. Că tot vorbim de medicină bazată pe dovezi. Se finanțează în schimb tot felul de alte registre, ale căror rezultate nu se văd.

 

Găselnița de pe lume

 

     Cum vedeți viitorul cardiologiei și al chirurgiei cardiovasculare, în contextul dezvoltării tehnicilor de intervenție minim invazive? Putem vorbi de o concurență între metodele clasice și cele moderne sau, mai degrabă, de complementaritate?
     – Eu cred că este complementaritate. Orice metodă nouă când apare este găselnița de pe lume. De exemplu, printr-un orificiu punem o valvă. Dar să ne înțelegem bine, valvele transcateter nu înseamnă neapărat valve puse numai prin artera femurală. Tot valve transcateter se pun și prin vârful inimii, prin artera subclavie, prin artera carotidă. De aceea trebuie echipă mixtă medico-chirurgicală și sală hibrid. Tehnicile minim invazive s-au dezvoltat parțial ca o necesitate, parțial ca un răspuns, pentru că, la un moment dat, cel puțin o parte din ele sunt și o chestiune de marketing. Uneori sunt benefice, alteori nu-și justifică neapărat utilitatea. De la caz la caz. Important este că avem toate aceste opțiuni.

 

     Un avantaj ar fi recuperarea rapidă a pacienților după intervenție.
     – Nu e chiar așa de liniar totuși. În plus, doar în anumite cazuri se poate interveni pe o cale de acces limitată, doar în cazurile mai simple. Apoi, pacientul trebuie să fie inițial – paradoxal – într-o stare mai bună, pentru că procedura minim invazivă durează mai mult decât cea clasică. Și atunci pacientul stă mai mult pe inimă artificială; unii suportă, dar alții mai fragili plătesc un cost mult mai mare decât o tăietură. Eu cred că fiecare metodă trebuie să meargă în gama ei de indicații și foarte puține la un moment dat se suprapun. De aceea, trebuie judecat de la caz la caz. Cel mai bun exemplu este TAVI – valva transcateter, montată pe cale apicală, deci prin vârful inimii. Este, de fapt, o metodă de chirurgie minim invazivă sau o metodă intervențională, o metodă mixtă. Lucrurile nu trebuie privite concurențial, ci complementar.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe