Noua
viziune a AMR
Congresul anual al Asociaţiei Medicale
Române, desfăşurat recent la Academia Română, a reuşit să coaguleze lumea
medicală din Bucureşti şi din provincie, pe teme foarte diferite, care au
suscitat atenţia auditoriului.
În prima zi au fost prezentate lucrări de
genetică, în două secţiuni, urmate de proiectele POSDRU ale AMR. În ziua următoare,
în Aula Academiei Române s-a desfăşurat o sesiune aniversară dedicată lui
Gheorghe Marinescu şi Ion Cantacuzino, la 150 de ani de la naştere. O sesiune
deosebită a avut ca temă: „Medici români de pretutindeni“; autori din afara
graniţelor au prezentat lucrări cu impact ştiinţific în lumea medicală.
Sesiunile de actualităţi în medicină au fost
urmărite cu multă atenţie, fie că au adunat informaţii actuale în patologie
(Tratamentul tromboembolismului venos la pacienţii oncologici – dr. Camelia
Diaconu; Prognosticul copiilor cu traumatisme craniocerebrale – prof. dr. A. V.
Ciurea şi colab.; Magneziul vs. metale grele în patologia umană – conf. dr.
Corneliu Zeana şi colab.), fie că au
prezentat soluţii de cercetare inedite (Modularea comportamentului celulelor
gliale – dr. Dan Riga) sau date despre alimentaţie şi obezitate (Importanţa
alimentaţiei sănătoase pentru 
dezvoltarea creierului – prof. dr. A. V. Ciurea şi
colab.). Patologia metabolică şi cea vasculară au fost cuprinse într-o secţiune
separată, cu informaţii ştiinţifice de mare actualitate.
Premiile anuale ale AMR au fost acordate
unor lucrări şi personalităţi recunoscute naţional pentru activitatea clinică şi
ştiinţifică. Premiul pentru o realizare medicală de excepţie – telocitele – i-a
revenit acad. Laurenţiu M. Popescu. Dr. Dan Riga şi dr. Sorin Riga au primit
Premiul pentru promovarea cercetării româneşti în lume, iar prof. dr. I. Pop de
Popa şi prof. dr. George Litarczek – Premiul Omnia. Premiul doctorului în ştiinţe
i-a fost acordat lui Paul Aurelian Gagniuc, iar Fundaţia Spandugino a primit
Premiul pentru promovarea culturii medicale. Premiul pentru activitate de educaţie
medicală I-a revenit dr. Carmen Maria Sălăvăstru (proiectul „Program internaţional
de training în dermato-cosmetologie pentru medici români“).
La adunarea generală AMR, s-au discutat
elemente organizatorice, administrative şi ştiinţifice ale asociaţiei.
Indiferent de vicisitudinile actuale, AMR trebuie să-şi continue activitatea, să
promoveze tinerii şi să adune valorile ştiinţifice din medicina românească.
Prof.
dr. A. V. CIUREA,
vicepreşedinte
AMR
Genetica,
în centrul atenţiei
Congresul anual al Asociaţiei Medicale Române
prilejuieşte participanţilor întâlniri fructuoase, în care împărtăşirea
rezultatelor şi schimbul de idei duc la colaborări şi formarea de echipe
multidisciplinare şi interdisciplinare, spre evoluţia ştiinţei medicale româneşti.
Noutatea manifestării din acest an a fost
sublinierea importanţei geneticii, care – ca majoritatea ariilor de interes ale
medicinii – s-a dovedit a avea nevoie de o abordare interdisciplinară (tematică
pe care s-a pus accent anul trecut), astfel încât au participat nume importante
din medicină, farmacie, informatică etc. Elegantă şi informativă a fost prezentarea
„Marea aventură a geneticii“, a prof. dr. C. Bălăceanu-Stolnici, care a
încântat audienţa printr-o incursiune trecut–prezent, cu date actualizate.
Prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele AMR şi al Congresului, a
prezentat 
etapele revoluţiei genetice moderne şi consecinţele ei: secvenţierea
întregului genom uman, publicat în 2003, şi avalanşa de genom-wide scan-uri prin care au fost identificate numeroase gene
asociate cu patologia modernă. Conf. dr. Cristian Guja (autorul unei monografii
publicate recent referitoare la genetica diabetului tip 1), a trecut în revistă
problematica legată de genetica diferitelor fenotipuri de diabet, cu
deschiderea perspectivei de dezvoltare a geneticii în România. Prof. farm.
Aurelia Nicoleta Cristescu a punctat aspecte de farmacogenomică, o incursiune
originală în ceea ce priveşte influenţa teritoriului genetic în aplicarea
practică a farmacoterapiei, o deschidere către medicina personalizată. În acelaşi
scop, Daniela Cioca a prezentat câteva noţiuni de farmacogenomică cu
aplicabilitate practică. Menţionez lucrarea „Bioinformatica şi procesarea semnalelor genomice“, prezentată de
prof. Ionel Bujor Păvăloiu, în memoria acad. Paul Dan Cristea. Viitorul cercetării
româneşti întrezăreşte o colaborare strânsă între bioinformaticieni şi medici,
spre a progresa în secvenţierea genomului uman în populaţia autohtonă. Cheia
multor patologii, a prevenţiei şi a tratamentului lor se află încriptate în
această structură complexă şi încă misterioasă, genomul.
Dr. Radu Ursu a parcurs istoria geneticii din
UMF „Carol Davila“. Genetica este studiată în anul I la medicină, dar pentru a
înţelege pe deplin importanţa ei este necesar să se fi aprofundat principalele
afecţiuni, cu patogenia, etiopatogenia şi clinica lor. Deşi, din 2004 până în
prezent, Catedra de genetică a fost implicată în diverse colaborări pentru
studii foarte interesante, această materie rămâne încă în umbră în învăţământul
universitar medical. S-a discutat despre: oncogenetica pulmonară (dr. Bogdan
Grigoroiu), neurogenetică (dr. Ioana Mândruţă), markeri genetici utilizaţi în
monitorizarea pacienţilor cu infecţie HIV/SIDA (dr. Dragoş Florea), dar şi
despre un studiu de paleogenetică moleculară la populaţii vechi din Epoca
bronzului şi a fierului de pe teritoriul României (Georgeta Cardoş). Paul
Aurelian Gagniuc, tânăr doctor în ştiinţe biologice, a prezentat „Metoda DNA patterns folosită pentru analiza
secvenţelor ADN“, recent publicată în BMC Genomics, care ar putea revoluţiona
investigarea genetică în viitor; indicele kappa de coincidenţă este o metodă
reinventată, utilizată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
O coincidenţă fericită a făcut ca, la data
acestui congres, să se întrunească pentru a celebra absolvirea Facultăţii de
Medicină mai mulţi medici din ţară şi din străinătate. Astfel, am fost inspiraţi
şi onoraţi să-i includem în program, în sesiunea „Medici români de
pretutindeni“, revelatoare prin prezentarea diverselor cercetări interesante,
actualităţi terapeutice, care au stârnit numeroase şi antrenante discuţii,
bineînţeles şi noi idei de colaborare. Din Milwaukee (SUA), dr. Răzvan Lepădat
a vorbit despre perspectiva americană asupra medicinii personalizate, prin
prisma intersectării bioinformaticii, genomicii şi proteomicii, spre a defini
terapeutica modernă.
La sesiunea „Actualităţi terapeutice“, prof.
dr. A. V. Ciurea a prezentat noţiuni de neuroimagistică şi conduită terapeutică
în cazul leziunilor traumatice craniene la copii, dr. Ştefan Tiron a făcut o
incursiune în domeniul posturologiei. Echipa profesorului Florin Mihălţan şi-a
îndreptat atenţia către sindromul de apnee în somn, ce ridică probleme pacienţilor
prin diagnosticarea relativ dificilă, întrucât simptomele pot trece uşor
neobservate de medic, pacient sau familia acestuia. Apneea în somn are consecinţe
pregnante asupra controlului diabetului, a sindromului metabolic, în strânsă
relaţie şi cu obezitatea, prin creşterea rezistenţei la insulină şi aşa-numita
rezistenţă la leptină (secretată de adipocit) în cazul obezilor. Concluzia
fiind că sindromul de apnee în somn este în interrelaţie cu diabetul tip 2,
abordarea terapeutică raţională este de a trata SASO la pacienţii deja
diagnosticaţi cu DZ tip 2, pentru un mai bun control glicemic şi la cei
cu risc
crescut de diabet, pentru a întârzia apariţia clinică a acestuia şi a scădea
riscul lor cardiovascular.
Prof. dr. Radu Negoescu a discutat
actualitatea românească în HTA: boala afectează 40% din populaţie, 8.400.000
persoane, după statisticile Societăţii Române de Nefrologie. Conform
studiului SEPHAR din 2005, HTA a rezultat a fi tratată în proporţie de aproape
90%, dar cu ţinta terapeutică atinsă în numai 20% din cazuri. Statisticile
România 2011 arată pentru HTA o morbiditate dublă faţă de cardiopatia ischemică
şi ritmul cel mai ridicat de creştere a mortalităţii faţă de 2010, în comparaţie
cu bolile cerebrovasculare sau infarctul miocardic acut. O mare parte a
persoanelor cu TA ridicată nu parcurg paşii cuveniţi pentru diagnosticarea şi
tratarea HTA confirmate.
Modularea comportamentului celulelor gliale,
în opinia dr. Dan Riga şi dr. Sorin Riga, pare a fi o soluţie avansată pentru
regenerarea cerebrală şi longevitatea creierului. Prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte
a purtat auditoriul prin istoria tratamentului diabetului zaharat în
simpozionul „Efemer şi peren“, iar pentru a contura mai bine această patologie,
în cadrul sindromului metabolic în interrelaţie cu sindromul cardiovascular, au
prezentat date actuale dr. Răzvan Vasilescu, dr. Andrada Mihai, dr. Elena Băcanu,
Daniela Lixandru şi dr. Felician Stăncioiu.
Ultima zi a debutat cu incursiunea în
epidemiologia, patogenia şi terapeutica bolilor rare, precum diabetul monogenic,
boala Fabry şi boala Eales. În memoria prof. dr. Gh. Marinescu, dr. Dan şi
Sorin Riga au adus dovezi ale confluenţelor ştiinţifice pe plan european între
Gh. Marinescu şi S. Ramón y Cajal. La sesiunea de postere, care pune accent pe
promovarea cercetării româneşti, au fost prezentate 117 de lucrări, din care
105 ale doctoranzilor, 10 ale unor medici implicaţi în cercetare şi două ale
studenţilor; întrucât au fost multe valoroase, s-a luat decizia de a mări numărul
de premii de la şapte la 20.
Dr. Simona CARNICIU,
secretar
executiv AMR
