Filiala Iaşi a Academiei Române a găzduit
aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Medicină Fizică şi
de Recuperare (SRMFR), printr-o conferinţă organizată de Clinica de RMFB a
Spitalului Clinic CF Iaşi şi SRMFR. În deschidere, acad. Radu Miron a punctat
legătura dintre medicină şi... matematică. Lucrările tematice au suscitat
interesul celor prezenţi: istoricul şi evoluţia SRMFR (prof. dr. Nicolae
Teleki, preşedinte de onoare SRMFR); Cartea Albă a specialităţii de reabilitare
medicală – perspective europene (prof. dr. Mihai Berteanu, preşedintele SRMFR);
particularităţi regionale în recuperarea medicală (dr. Ioan Ieţcu); istoricul şi
perspectivele programelor europene ale reabilitării medicale (dr. Ioan Sorin
Stratulat); conservarea mediului natural: între dezvoltare economică şi
dezvoltare socială în arealul Cacica, jud. Suceava (ing. Anca Ionce); despre
inovaţie în medicina integrativă: Ştefan Ionescu-Călineşti & Pell Amar (dr.
Richard Constantinescu).
După încheierea prezentărilor, am stat de
vorbă cu dr. Ioan Sorin Stratulat,
organizatorul reuniunii de la Iaşi.
– Care
au fost auspiciile acestei aniversări?
– Anual, se organizează la Iaşi conferinţa
de ortoposturognozie – poziţionarea corectă faţă de boală. Anul acesta s-a desfăşurat
în contextul împlinirii a nouă decenii de la înfiinţarea SRMFR. În Europa,
conceptul de reabilitare medicală este implementat în contextul în care,
conform estimărilor OMS, în 2030, în Uniunea Europeană, o persoană din patru va
fi de vârsta a treia (între 70 şi 90 de ani). Dezideratele ca „starea de bine“,
„îmbătrânirea sănătoasă şi activă“ sunt foarte importante pentru sănătatea
vârstnicului, dar şi pentru diminuarea costurilor directe şi indirecte ale îmbătrânirii
prin boli invalidante şi dizabilitante. Programele europene pentru aceste direcţii
ale îmbătrânirii sănătoase trebuie să ţină cont de mai mulţi factori: funcţionalitatea
dento-maxilară, nutriţia adaptată vârstei, prevenirea căderilor, activitatea
musculo-scheletică adecvată, medicaţia adaptată vârstei, prevenirea declinului
cognitiv şi a contextului social al acestuia, găsirea surselor de finanţare
pentru aceste programe. Îmbătrânirea social activă trebuie să se facă prin
integrarea persoanelor de vârsta a treia, pentru a nu fi o povară pentru
familie şi societate. Toate aceste direcţii sunt generatoare de programe
transnaţionale, evidenţiate de conferinţele europene.
– Reabilitarea
medicală: câteva argumente?
– Programele naţionale şi europene pun tot
mai mult accentul pe reabilitare medicală, conceptul fiind de specialitate
medicală clinică – „responsabilă de diagnosticarea, tratarea şi managementul
reabilitării persoanelor cu afecţiuni dizabilitante şi comorbidităţi la toate
vârstele, în vederea promovării capacităţilor şi performanţelor fizice şi
cognitive ale acestora şi creşterea calităţii vieţii lor“. Utilizarea
factorilor naturali, climatici, hidrotermoterapici, peloidoterapici şi a apelor
naturale cu efect medical dovedit ştiinţific fac ca ţara noastră, prin bogăţia
acestora, să poată juca un rol important în aceste programe europene.
– Am văzut
că s-au lansat şi două lucrări tematice, cu acest prilej. Despre ce este
vorba?
– Reuniunea a coincis cu prezentarea a două
volume de excepţie. Primul este redactat de prof. dr. Nicolae Teleki şi dr.
Laviniu Munteanu – „Spa Tourism în România balneo-turistică“; în paginile sale
sunt prezentate istoricul, factorii balneoclimatici şi resursele în ape
minerale, lacurile cu nămoluri terapeutice, gazele naturale, precum şi
metodologia de tratament fiziokinetic, a curelor de reabilitare terapeutice şi
a celor profilactice. A doua carte, apărută prin proiectul Imago România, este
„Staţiunile balneoclimaterice româneşti. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi
prima jumătate a secolului al XX-lea“, sub coordonarea Muzeului Naţional de
Istorie a României (Ernest Oberlender-Târnoveanu). Lucrarea ilustrează
activitatea balneară din România, care se desfăşura în acele vremuri la nivel
european. De asemenea, aflăm istoricul staţiunilor balneare Bălţăteşti, Slănic-Moldova,
Herculane, de la primele datări în timp şi împroprietăriri, până în perioada
interbelică. Mai apoi, după război, au fost naţionalizate...
– Care
au fost concluziile ştiinţifice ale reuniunii aniversare?
– Au fost subliniate direcţii de dezvoltare
pentru acest domeniu medical, cu implicaţii în dezvoltarea locală şi regională
a României. În acest context, au fost prezentate datele obţinute prin cercetările
de la Cacica, unde arealul natural este benefic pentru activităţi de
reabilitare şi prevenire medicală prin factorul climatic şi cel speleoterapic
din salină. Dezvoltarea prin educaţie, ecologie, economie reprezintă factorii
de dezvoltare durabilă în domeniul balneoclimatologiei şi al reabilitării
medicale.
– Perspective?
– Sunt foarte bune dacă vom şti să ne analizăm
activitatea desfăşurată până acum – cu minusuri şi plusuri – şi să definim o
strategie de dezvoltare în care educaţia, ecologia şi economia să împlinească
activitatea în domeniul reabilitării balneoclimatice, având în vedere potenţialul
natural al ţării noastre. Integrarea prin proiecte europene reprezintă un
deziderat de dezvoltare durabilă care va face din România un actor de excepţie
în domeniu, cu reale beneficii pentru starea de sănătate a populaţiei ţării
noastre şi a celei europene.