Asociaţia
Dermatologilor din Moldova (ADeM) a organizat la Iaşi, în perioada 3–6 aprilie,
cea de-a treia ediţie a Primăverii dermatologice ieşene, sub
egida Colegiului Medicilor din România, Universităţii de Medicină şi Farmacie
„Gr. T. Popa“, Colegiului Farmaciştilor din România, colegiilor medicilor şi
farmaciştilor din Iaşi. Manifestarea din acest an a avut în agendă 74 de teme
de actualitate din sfera patologiei dermatologice de graniţă, susţinute de 42
de lectori din ţară şi şapte din străinătate. Au fost patru zile de cursuri,
workshop-uri şi prelegeri, la care au participat peste 1.400 de participanţi
din toată ţara.
Opt din zece suferă de afecţiuni cutanate cronice
Conf. dr. Daciana Elena Brănişteanu, preşedinta ADeM şi
a Comitetului de organizare a reuniunii detaliază pentru Viaţa medicală câteva din aspectele esenţiale ale manifestării.
–Care sunt argumentele ştiinţifice care
recomandă această manifestare?
– Primăvara dermatologică ieşeană, aflată
iată la a treia ediţie, este o manifestare interdisciplinară, în care se succed
cursuri, workshop-uri şi prelegeri, cu lectori renumiţi din ţară şi din străinătate,
care au discutat pe teme de dermatologie aflate la graniţă. Mai exact, au făcut
o recenzie a literaturii de specialitate şi au adus cele mai noi informaţii de
interes.
– Aţi amintit de cursuri. Au fost
trei, foarte interesante. Ne puteţi detalia?
– Au fost trei cursuri mari, mai concret
trei teme mari de curs: cursul de dermatopediatrie, care a precedat acest
eveniment, cel de dermatoestetica, desfăşurat
post-eveniment, şi cel de flebologie. La acesta din urmă am avut invitaţi de
renume mondial, printre care prof. dr. Andrew Nicolaides, chirurg vascular, părintele
flebologiei, cel care a dat pentru prima oară definiţia insuficienţei venoase
cronice, profesor emerit la Colegiul Imperial din Londra. A venit împreună cu
dr. Maura Griffin, medic cu înaltă competenţă în ecografia venoasă şi prof. dr.
Niazi Khusrow, chirurg vascular şi şeful departamentului de chirurgie vasculară
periferică la Emory University, Atlanta, Georgia, SUA, care ne-a povestit
despre rolul dermatologului în prevenirea amputării piciorului prin ulcer de
gambă. Alături de aceştia, au venit la cursul de flebologie şi nume cunoscute
din România, nume avizate în acest domeniu: dr. Daniela Radu, preşedinta Societăţii
Române de Flebologie, dr. Ştefan Jianu, dr. Toni Feodor şi alţii.
– Aţi avut şi dv. o prezentare, în
cadrul cursului de flebologie – Tulburări trofice cutanate. De ce această temă?
– Este cunoscut faptul că opt din zece
oameni prezintă această patologie şi ne-am gândit că este foarte important
pentru medici să o cunoască, să ştie cum trebuie diagnosticată corect, care
sunt manifestările clinice şi investigaţiile ce se pot face, precum şi
tratamentul optim.
– Pe
parcursul evenimentului, în centrul atenţiei a fost o carte, care pune la un
loc majoritatea temelor dezbătute la această manifestare, din acest an şi din
anii trecuţi.
– Este vorba despre
„Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi“, volum pe care l-am realizat
la Editura „Gr. T. Popa“ Iaşi, eu fiind redactor al acestei cărţi. De fapt,
autori sunt lectorii Primăverii
dermatologice ieşene, iar cele mai interesante şi mai utile prezentări de
la acest eveniment se găsesc în cuprinsul cărţii. Inclusiv prezentări ale
lectorilor externi şi-au găsit locul aici. Prof. dr. Andrew Nicolaides, de pildă,
are un capitol despre adaptarea ghidului privind îngrijirea bolii venoase
cronice, managementul bolii vasculare cronice; pe această temă, în următoarea
perioadă, va apărea un ghid publicat în International
Angiology. Deci, iată că am luat-o înaintea unei reviste internaţionale cu
informaţiile de ultimă oră. Este, aşadar, o carte foarte utilă pentru specialiştii
din toate domeniile medicinii.
– Ce
rol joacă pielea în diverse patologii?
– Este cel mai mare
organ al omului, are peste doi metri pătraţi la un individ de 1,70 m. Este de
fapt o oglindă a stării de sănătate a organelor interne. O cercetare atentă a
tegumentului poate dezvălui diagnostice adesea ascunse. Acesta este şi motivul
pentru care multe afecţiuni cutanate se află în atenţia atât a dermatologilor,
cât şi a medicilor de alte specialităţi: internişti, chirurgi, pediatri,
alergologi, anatomopatologi, chiar şi oftalmologi. Deci, este o patologie
foarte frecventă, care nu poate fi neglijată şi ne poate conduce la un
diagnostic precoce al unor boli interne.
Totul sub
semnul dialogului
– Am
constatat că există o bună comunicare între dermatologi şi restul specialiştilor
veniţi la această manifestare.
– Aşa este, chiar am
numit-o manifestarea dialogului, a dialogului interdisciplinar, între
dermatologi şi alte specialităţi medicale chirurgicale preclinice. Un dialog
între generaţii, între lectori şi mai tinerii lor colaboratori. Au fost prezenţi
foarte mulţi rezidenţi şi studenţi, lucru care a fost apreciat extrem de
favorabil de lectori şi participanţi.
– Aveţi
ani mulţi de experienţă şi multe studii făcute în afara graniţelor. Există
medici tineri care să vă urmeze şi pe care să ne putem baza în viitor?
– În anul 1997, când
m-am întors de la Lyon, Franţa, am venit cu un scop foarte clar: acela de a
construi împreună cu ai mei colegi desigur, o nouă şcoală în dermatologie. Şi,
privind în urmă, la atâţia ani distanţă, pot să mă consider fericită că am reuşit
într-adevăr să fac asta. Sunt oameni pe care i-am cunoscut ca rezidenţi şi care
astăzi sunt tineri dermatologi foarte buni, cu o deschidere spre tot ceea ce
are mai bun Occidentul, dar fără a ignora tradiţiile medicale româneşti, care
au fost benefice, sănătoase şi puteau fi păstrate, fără a se crea un hiatus
între generaţii. Deci, da, există o nouă şcoală în dermatologie, există
promisiuni că această şcoală va fi foarte bună în continuare. Avem foarte mulţi
rezidenţi, care au venit şi au apreciat manifestarea de la Iaşi. Ei au fost
ajutaţi de Asociaţia Dermatologică din România, for nou constituit, care
practic gestionează, girează Primăvara
dermatologică ieşeană.
– Cum au reacţionat lectorii din celelalte
universităţi din ţară la sălile pline cu tineri?
– Chiar lectorii la care vă referiţi au venit
înconjuraţi de colegii lor mai tineri, de rezidenţii lor, de colegii lor de
catedră, de spital. A fost o atmosferă extraordinar de plăcută. Au fost cursuri
şi cu 300–400 sau chiar 500 de participanţi, capacitatea maximă a Aulei BCU
„Mihai Eminescu“. Au stat şi pe holuri, cu uşile deschise. Au fost foarte multe
workshopuri, prelegeri prin intermediul cărora cei prezenţi au putut nu doar
observa, ci şi exersa pe voluntari anumite tehnici.
– La ediţiile anterioare aţi pus în joc şi
câteva burse. Anul acesta putem vorbi de aşa ceva?
– Am premiat rezidenţi şi lectori cu diferite
ocazii, inclusiv la această manifestare. Apoi, avem concursul pentru bursa
socială şi pentru bursa de merit – cu debut din luna mai a.c. –, un curs la
Academia Europeană de Dermatologie pentru românii rezidenţi foarte merituoşi,
care au participat la manifestarea noastră de la Iaşi. Vom susţine, începând
din acest an, şi activitatea studenţilor medicinişti de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi
şi-i vom ajuta să aplice pentru burse Erasmus. Vom contribui şi noi cu o sumă
la o bursă, pentru ca un student din Iaşi să poată studia în străinătate.
– Câteva concluzii ale manifestării.
– Este o manifestare care va intra în
tradiţia Iaşiului şi care a crescut, de la an la an, ca număr de participanţi,
calitate a prelegerilor, respectiv cursuri pre- şi post-eveniment. Dovada că
este foarte apreciată o reprezintă însăşi faptul că lectorii din străinătate
ne-au propus să intrăm în circuitul internaţional european, afirmând că
organizarea şi conţinutul ştiinţific au fost la standarde europene.
Terapia durerii
Dr.
Nicuţa Manolache, medic
primar dermato-venerolog la Spitalul Municipal „Anton Cincu“ din Tecuci, şef de
lucrări la Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea
de Jos“ Galaţi a prezentat o lucrare cu tema „Durerea – un fenomen universal“.
–De ce v-aţi ales o asemenea temă?
– Plecând de la tematica ediţiei din
acest an (n.n. – Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi) am ales ca
subiect pentru prelegere durerea.
Este un subiect de mare interes pentru noi toţi, cei care ne-am ales ca ţel în
viaţă alinarea suferinţei semenilor noştri.
– Ca specialist, care este părerea dv.
despre durere?
– Va rămâne veşnică şi nu cred că va fi
abolită. Nu cred că vor dispărea specialiştii în durere atât timp cât va există
viaţă pe pământ. Cred că este indezirabil legată de viaţă. Şi ce poate fi mai
comun tuturor specialităţilor medicale decât durerea, această „mizerie absolută“
cum o numea Milton şi despre care mie îmi place să spun că s-a născut odată cu
viaţa şi este prezentă peste tot acolo unde este viaţă.
– Ce ne puteţi spune despre iniţiativele
profesorului Ostin Mungiu de a legifera prezenţa specialiştilor în durere la toate spitalele
din România?
– Această muncă este la nivel internaţional,
în întreaga lume se încearcă aşa ceva şi nu s-a reuşit pe deplin. Bineînţeles că
şi în România este nevoie, iar profesorul
Ostin Mungiu este unul dintre militanţii de bază ai acestei idei. Numai că, din
nefericire, încă nu s-a reuşit înfiinţarea unor spitale de terapie a durerii.
Durerea acută este uneori şi benefică, pentru că ne poate permite nouă, ca
medici, să stabilim un diagnostic. Durerea cronică, în schimb, nu este niciodată
benefică. Aici discutăm de o echipă medicală complexă, formată din algeziologi,
medici de terapie intensivă, balneofizioterapeuţi, kinetoterapeuţi, psihiatri,
psihologi, care să abordeze întreagă patologie cauzatoare de durere cronică. Ca
să nu mai vorbesc de cea mai importantă latură a durerii – durerea sufletească
–, cea care depăşeşte durerea fizică. Aşa cum am arătat şi în prezentarea mea,
durerea fizică poate fi o salvare în lupta cu durerea sufletească.
Mediul influenţează acţiunea sistemului
imunitar
Prof.
dr. Diana Deleanu, preşedinta Societăţii Române de Alergologie şi
Imunologie Clinică, a susţinut o prezentare cu tema „Diagnosticul şi
tratamentul bolilor alergice cutanate“.
–Ce aţi urmărit prin această prezentare?
– Afecţiunile alergice sunt în creştere
ca prevalenţă şi incidenţă. Numărul medicilor specialişti alergologi a crescut
în ultimii ani. Mecanismul acestor afecţiuni este foarte complex, iar noile
cercetări din domeniu au descris tot mai multe aspecte privind modalitatea în
care mediul influenţează expresia moleculelor şi receptorilor şi, astfel, acţiunea
sistemului imunitar. În acest context, este extrem de utilă evaluarea unui
pacient cu afecţiuni cutanate şi din punct de vedere alergologic. Avem la
dispoziţie evidenţierea sensibilizării prin testarea in vivo şi in vitro. De
asemenea, sunt necesare teste de provocare pentru a putea face legătura între
posibilul alergen şi simptomatologia pacientului.
– Despre diagnostic şi tratament ce ne
puteţi spune?
– Diagnosticul are în vedere dermatitele
atopice, dermatitele de contact, urticariile. Sunt situaţii particulare care
necesită extensia investigaţiilor (imune, antiinfecţioase etc.). Odată
diagnosticate, afecţiunile alergice se tratează cu antihistaminice H1
nesedative, cu terapie topică în asociere cu terapia etiologică şi patogenetică.
Uneori, este necesară utilizarea de terapii agresive (imunomodulatoare,
anticorpi monoclonali).
