Anul trecut, în cadrul celei de-a 66-a
sesiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite aborda subiectul
prevenirii şi controlului bolilor cronice netransmisibile (BCN). Raportul dat
publicităţii de OMS cu acea ocazie arăta că, la nivelul anului 2008, BCN erau
responsabile de moartea a 36 de milioane de oameni în întreaga lume (63% din
totalul deceselor), afectând în special populaţia din ţările în curs de
dezvoltare şi pe cele cu venituri reduse. Pentru România, raportul menţionat
estima numărul de morţi cauzat de BCN la 226.500.
În acest context, în perioada 24–25 februarie
a.c., la Bucureşti, a avut loc primul Congres Naţional de Boli Cronice
Netransmisibile, organizat de Federaţia Naţională de Diabet, Nutriţie şi
Boli Metabolice (FNDNBM) în parteneriat cu Societatea Română de Pneumologie
(SRP), Societatea de Neurologie din România (SNR), Asociaţia Oncologică Română
(AOR), Societatea Română de Medicină Internă (SRMI), Societatea Naţională de
Medicina Familiei (SNMF), Societatea Română de Nefrologie (SRN), Asociaţia Română
pentru Studiul Obezităţii (ARSO) şi Societatea de Nutriţie din România. Desfăşurat
sub egida Academiei Române, evenimentul a luat în discuţie, într-o primă
sesiune, impactul şi problematica BCN (bolile cardiovasculare şi
cerebrovasculare, diabetul zaharat şi obezitatea, cancerul, bolile cronice
pulmonare) în România, cea de-a doua sesiune abordând aceste afecţiuni prin
prisma raportului ONU–OMS din 2011. O a treia sesiune a prilejuit patru mese
rotunde desfăşurate în paralel, fiecare luând în discuţie problematica prevenţiei
fiecăreia din cele patru grupe de afecţiuni responsabile pentru circa 84% din
decesele provocate de BCN. Astfel, referitor la bolile cardiovasculare şi
cerebrovasculare s-au dezbătut, printre altele: stadiul actual şi ţintele
prevenţiei cardiovasculare din ţara noastră, importanţa lobby-ului politic şi
al celui profesional în această direcţie, necesitatea implementării unităţilor
de urgenţe neurovasculare sau rolul medicilor de familie în prevenţia primară şi
cea secundară a bolilor cerebrovasculare. Discuţiile dedicate diabetului zaharat,
obezităţii şi nefropatiilor s-au axat pe prevenţia DZ de tip 2 şi screeningul
acestuia, obstacolele în prevenirea DZ, profilaxia şi screeningul bolii renale
diabetice şi strategiile de prevenţie a obezităţii. În privinţa afecţiunilor
oncologice, au fost aduse în prim-plan stadiul actual al (re)organizării
registrelor regionale de cancer, situaţia programelor organizate de screening,
profilaxia afecţiunilor maligne sau rolul biomarkerilor în monitorizarea
tumorilor solide. În fine, printre subiectele mesei rotunde referitoare la
bolile pulmonare cronice s-au numărat: prevalenţa bolilor respiratorii
obstructive în România, educaţia terapeutică pentru optimizarea stilului de viaţă
sau diagnosticul şi monitorizarea sindromului de apnee în somn la noi în ţară.
Prezidat de
dna acad. Maya Simionescu, directorul Institutului de Biologie şi Patologie
Celulară „N. Simionescu“ Bucureşti şi de dl prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de
onoare al Academiei Române, congresul s-a bucurat de prezenţa a numeroşi şi
reputaţi specialişti, printre care: prof. dr. Leonida Gherasim, membru de
onoare al Academiei Române, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele SNR, prof.
dr. Ion Bruckner, preşedintele SRMI, prof. dr. Maria Moţa, preşedintele ales al
Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. dr. Dan Gaiţă,
preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, prof. dr. Amorin Popa, preşedintele
Comisiei consultative de diabet a MS, prof. dr. Mariana Graur, preşedinta
Societăţii de Nutriţie din România, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele
SRP, prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Comisiei consultative de
Cardiologie a MS, conf. dr. Gabriela Roman, preşedinta ARSO, conf. dr.
Alexandru Irimie, rectorul UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi preşedintele
Comisiei consultative de Oncologie a MS, conf. dr. Ioan Vereşiu, preşedintele
FNDNBM.