Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Dialog pentru îmbunătăţirea legii sănătăţii mintale

Viața Medicală
Dr. Mihai ARDELEAN vineri, 14 noiembrie 2014
   Sub semnul întrebării „Profesioniştii din domeniul psihiatriei îşi pot formula, într-un mod unitar, propunerile referitoare la schimbarea legii sănătăţii mintale?“, conf. dr. Florin Buicu, secretar al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, a iniţiat o dezbatere la cel de-al V-lea Congres naţional de psihiatrie, desfăşurat recent, la Sinaia. Înainte de a începe dialogul propus, acesta a citit mesajul ministrului sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, transmis participanţilor la congres, în care şi-a afirmat sprijinul pentru dezvoltarea serviciilor preventive cu implicaţii în sănătatea publică.
    Din partea Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), condusă de prof. dr. Aurel Nireştean, prezent ca moderator, conf. dr. Florin Buicu a pus în discuţie inadecvarea unor prevederi legislative pentru stadiul actual de dezvoltare a serviciilor medicale de psihiatrie din România, apoi a invitat asistenţa la un dialog bazat pe câteva teme abordate în materialul propus de ARPP: modificările legislative ale legii sănătăţii mintale, din 2006, şi ale normelor de aplicare, redefinirea modalităţilor de pregătire în specialitate (rezidenţiat, competenţe), relaţiile dintre actorii implicaţi în sistemul de asistenţă psihiatrică în cadrul echipei terapeutice (psihiatru, psiholog, asistent social, asistentă medicală pe profil de psihiatrie, terapeut ocupaţional).
    Discuţiile au pornit de la definirea rolului complementar al psihologului în punerea diagnosticului psihiatric şi a opţiunilor pe care le are acesta în iniţierea unei psihoterapii acordate pacienţilor psihiatrici, în situaţia în care decontarea serviciilor nu se ştie dacă mulţumeşte pe toată lumea. În încercarea de a elucida acest subiect s-au remarcat printr-un schimb de idei, deosebit de nuanţat, dr. Virgil Enătescu şi prof. dr. Marieta Gaboş Grecu.
    Definirea îndatoririlor şi atribuţiilor personalului la nivelul spitalelor de psihiatrie, pornind de la necesitatea introducerii unei foi de observaţie specifice, lista serviciilor şi a diagnosticelor în regim de spitalizare de zi, stabilirea serviciilor în regim ambulatoriu şi lărgirea asistenţei psihiatrice în cadrul centrelor de sănătate mintală, în scopul destigmatizării pacienţilor, toate acestea au constituit alte subiecte supuse discuţiilor.
    O temă ce a provocat discuţii ample a fost decontarea serviciilor psihiatrice de către CNAS. S-a pus problema de a lua din nou în calcul o durată de spitalizare mai lungă decât cea actuală, în spitalele de psihiatrie, pentru bolnavii acuţi. În legătură cu această chestiune s-a conchis că lipseşte o statistică referitoare la pacienţii acuţi cu episoade psihotice a căror perioadă de spitalizare depăşeşte cele 13–17 zile, considerate de normele actuale media optimă. De aceea, cererea psihiatrilor către CNAS, de a accepta o perioadă mai lungă de spitalizare, a rămas să se întoarcă la cei care au formulat-o, pentru a reveni însoţită de date exacte.
    O altă temă abordată a fost expertiza psihiatrică – reconsiderarea modului în care aceasta se desfăşoară în prezent. Pentru prima dată la un congres al psihiatrilor români s-a pus în discuţie, la sugestia conf. dr. Florin Buicu, de dr. Virgil Enătescu şi dr. Nicoleta Tătaru, alternativa funcţionării unui psihiatru expert independent. Acesta ar urma să aducă în faţa instanţei concluziile sale, sub forma unui raport de expertiză psihiatrică, în situaţiile în care dintr-o perspectivă procesual-juridică, apar aspecte medico-legale. S-a amintit încercarea ca printr-un program european, desfăşurat între 2010 şi 2014, să fie formaţi cca 200 de experţi, încercare nefinalizată, deoarece nu s-a procedat la introducerea recunoaşterii de către instanţa de judecată a expertizelor efectuate de cei care au parcurs deja un program de formare în această competenţă. După discutarea cerinţelor formulate în legătură cu tema expertizei psihiatrice, s-a căzut de acord asupra necesităţii definirii statutului de expert independent în colaborare cu Ministerul Justiţiei.
    Prof. dr. Tudor Udriştoiu a readus în atenţia colegilor doleanţa medicilor prescriptori de reţete, de actualizare a listei de medicamente cu câteva molecule noi, care s-a dovedit că au mecanisme de acţiune mai eficiente. Pe de altă parte, dr. Virgil Enătescu a exprimat o mai veche solicitare a colegilor de a se facilita procurarea sărurilor de litiu, în România, pentru pacienţii cu tulburare afectivă bipolară. Tot referitor la tratamentele medicamentoase, s-a semnalat situaţia în care, deşi, anumite produse sunt înregistrate în România ca echivalentele cele mai agreate, pentru decontare, de CNAS, acestea lipsesc din farmacii, pacienţii fiind obligaţi să plătească sume suplimentare. Soluţia ar fi la îndemână, dacă s-ar voi şi s-ar hotărî reglementarea disfuncţionalităţilor din sistem, şi anume: ori obligarea producătorului să asigure existenţa produsului pe piaţa farmaceutică, ori excluderea produsului respectiv din rândul celor deja înregistrate.
     Pregătirea în specialitatea psihiatrie a constituit o altă temă a discuţiilor. ARPP a solicitat revenirea, în pregătirea în rezidenţiat, de la patru la cinci ani, cu introducerea unor stagii conform curriculumului de formare a psihiatrilor din Uniunea Europeană. Temerea că absolvenţii de rezidenţiat nu vor mai fi recunoscuţi în UE, în aceleaşi condiţii cu absolvenţii care au efectuat un stagiu de cinci ani, a fost afirmată de prof. dr. Florin Tudose, ca purtător de cuvânt al ARPP, aceasta fiind una dintre ultimele sale pledoarii în folosul breslei, înainte de regretata şi neaşteptata plecare dintre noi.
     În legătură cu statutul medicului, s-a amintit inechitatea acelei situaţii, în care şefii secţilor de psihiatrie cu paturi, în afară de activitatea de management a secţiei, pot desfăşura activitate de ambulatoriu privat, cu normă întreagă, în contract cu CNAS, pe când medicii de secţie, care sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea în ambulatoriul integrat al spitalului, nu pot avea un contract cu Casa în ambulatoriul privat. S-a mai amintit de evenimentul recent al recunoaşterii legislative a medicului ca exercitant al unei profesii liberale şi neincluderii acestuia în categoria funcţionarilor publici.
     Prof. dr. Cătălina Tudose a atras atenţia şi asupra statutului pacienţilor internaţi în secţiile de psihiatrie, a căror destigmatizare poate face un pas înapoi, atunci când nu li se permite să-şi poarte hainele de zi, în timpul programelor şi al activităţilor la care iau parte. În aceeaşi tendinţă a destigmatizării, la o intervenţie din public, s-a discutat şi posibilitatea înfiinţării de secţii cu profil de psihiatrie în cadrul spitalelor de medicină generală, acolo unde există iniţiativă şi voinţă locală din partea consiliilor judeţene. Demersurile ar trebui să se desfăşoare după principiul trecerii ponderii asistenţei psihiatrice din spital spre ambulatoriu şi din ambulatoriu spre comunitate, principiu care ar trebui să funcţioneze şi la noi, şi care ar putea fi concluzia acestei întâlniri bazate pe un dialog autentic.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.