Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Durerea orofacială la adult şi copil

   În intervalul 8–10 mai 2014, s-au desfăşurat la Iaşi lucrările celei de a doua ediţii a Congresului naţional de durere, sub egida Asociaţiei de Algeziologie din România (AAR) şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi. În strânsă conexiune cu acest eveniment a avut loc şi „Ziua medicamentului”, ediţia XXIII. Şi cea de-a XII-a întâlnire româno-israeliană pe tematică de algeziologie. Coordonarea ştiinţifică a tuturor manifestărilor a aparţinut prof. dr. Ostin C. Mungiu.
   Deoarece anul 2014 a fost declarat de Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii (IASP) ca fiind „anul mondial de luptă împotriva durerii orofaciale“, era firesc ca sesiunea principală a congresului să fie dedicată acestui tip de durere. Asta s-a şi întâmplat, cu largul concurs al prof. dr. Norina Forna, decan al Facultăţii de Medicină Dentară de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, care a mobilizat alături de domnia-sa şi alte valoroase cadre didactice. S-au dezbătut teme ca: „Durerea în teritoriul câmpului protetic oro-maxilo-facial“, „Durerea facială în artroza temporo­mandibulară” (prof. dr. Norina Forna şi colab.), „Durerea orofacială în stoma­tologia pediatrică” (prof. dr. Adam Maxim), „Mecanisme celulare şi mole­culare non-neuronale implicate în du­rerea orofacială“ (şef lucrări dr. Andrei Neamţu), „Experienţa clinică în managementul durerii faciale şi dentare” (dr. Malin Calman, Israel), „Manifestări dureroase oro-faringo-esofagiene în boala de reflux gastro-esofagian“ (prof. dr. Marin Burlea şi colab.), „Durerea orofacială în angioedem şi alte patologii imunologice la copil“ (prof. dr. Evelina Moraru şi colab.), „Durerea orofacială în carcinomul de rinofaringe la copii“ (conf. dr. Ingrith Miron), „Migrena oftalmoplegică la copil“ (conf. dr. Georgeta Diaconu şi colab.), „Artrita cronică temporomandibulară la copil“ (şef lucrări dr. Alina Murgu şi colab.). După cum se poate constata cu uşurinţă din parcurgerea titlurilor, au fost trecute în revistă diversele aspecte ale durerii orofaciale la adult şi copil, cu insistenţă asupra necesităţii unui diagnostic precoce şi corect, în vederea evitării în măsura posibilului, a cronicizării durerii, printr-un tratament adecvat. Nu au fost neglijate nici situaţiile limită, în care se impune un tratament analgezic „eroic“, la pacienţii cu tumori orofaciale în stadiul final, aflaţi în îngrijire paliativă (dr. Liliana Stănciulescu, Hospice „Casa Speranţei“ Braşov; dr. Vladimir Poroch, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi).
   În cadrul ediţiei a XXIII-a a „Zilei medicamentului“ au avut loc două sesiuni în care au fost prezentate atât teme generale, ca de exemplu, „Receptorii pentru glutamat şi rolul lor potenţial în terapia durerii neuropate“ (conf. dr. Robert Ancuceanu UMF „Carol Davila“ Bucureşti) şi „Abordări fitoterapeutice în durerea morală” (prof. dr. Monica Hăncianu şi colab. Iaşi), cât şi teme cu aplicabilitate în terapie, cum a fost „Principii active de origine vegetală utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide“ (conf. dr. Veronica Bild şi asistent Alexandru Vasincu, Facultatea de Farmacie Iaşi). 
  Un simpozion-satelit, în care discuţiile s-au prelungit cu mult peste limitele programate, a fost cel dedicat terapiilor complementare şi alternative în tratamentul durerii, coordonat de prof. dr. Cornel Neamţu. După trecerea în revistă a unor metode şi tehnici ştiinţific argumentate în terapia durerii (kinetoterapia, masajul, aerocrioterapia etc.), au fost aduse în discuţie şi unele tehnici sau terapii lipsite de suport ştiinţific, pentru care se face însă o promovare agresivă prin mijloacele media, cu consecinţe dăunătoare pentru pacient, atât pe plan medical, cât şi financiar. Tot cu această ocazie s-a discutat şi despre statutul legal al kinetoterapeuţilor, specialitate în care domneşte o confuzie dăunătoare, cauzată de lipsa unei legislaţii clare. O lege a kinetotera­peu­tului zace în Parlament încă din 2006, sub formă de proiect şi nimeni nu pare grăbit să o aducă în discuţie pentru a fi promulgată. Oare de ce?
   În scopul indentificării de noi „ţinte farmaco­logice“ care să permită dezvoltarea de noi analgezice, au fost trecute în revistă progre­sele recente de cercetare fundamentală în domeniu. În acest context, au fost urmărite cu mult interes prelegerile „Rolul canalelor ionice sensibile la protoni în nocicepţie“ (prof. dr. Şandor Vlaicu, UMF „Iuliu Haţieganu”, Cluj), „Circuite neuroendocrine implicate în senzaţia de durere“ (conf. dr. Ioana Cristina Amihăesei UMF „Gr. T. Popa“, Iaşi), „Vitamina D şi durerea“ (dr. Adrian Fiterman, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Iaşi).
   Un simpozion-satelit cu tema „Durerea lombară joasă”, la care şi-a adus contribuţia un grup de specialişti din Iaşi şi Bucureşti, a fost moderat cu competenţă de doamna doctor Elena Rezuş, şefa clinicii de reumatologie de la Spitalul de Recuperare din Iaşi. Din Marea Britanie, a fost prezent dr. Bogdan Grigore, care efectuează un stagiu postdoctoral la Exeter Medical School, şi care a prezentat lucrarea cu tema: „Locul terapiei durerii în cadrul politicilor de sănătate“. 
    Tot în domeniul legislaţiei din domeniu, a fost prezentată comunicarea „Schimbarea legislaţiei opioide în România – proces şi implementare“, dr. Dana Mândru, Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Autoarea a prezentat date statistice ilustrând consumul de opiacee în judeţul Iaşi în 2012 şi a conchis subliniind necesitatea depăşirii de către medici a reţinerii în a prescrie, de către farmacişti – în a deţine şi de către pacienţi – în a accepta tratamentul cu analgezice opiacee puternice. Se impun în continuare eforturi pentru a se implementa la nivel optim prevederile Legii 339/2005, lege care reglementează prescrierea, deţinerea şi consumul de opiacee în scop medical. S-a mai cerut şi eliminarea din normele legii a prevederii care cere ca prescripţia să fie făcută numai de medicul specialist, având în vedere că în textul legii se stipulează că orice medic cu drept de liberă practică are posibilitatea de a prescrie opiacee. 
    Foarte apreciată a fost şi expunerea doctorului Ilan Eldar (Israel): „Tratamentul durerii: unde, când şi cum“. Cu claritate şi umor fin, autorul a creionat tipurile de dureri pe care le poate trata orice medic, ca şi tipurile în care este nevoie de algeziolog, specialist, format pentru terapia durerilor cronice rezistente la analgezice uşoare. 
    În ziua a doua a manifestărilor a avut loc adunarea generală AAR, prilej cu care s-au analizat relaţiile cu IASP şi s-a propus organizarea unor grupe de interes specifice în domeniul algeziologiei (durerea în pediatrie, reumatologie, oncologie; terapii complementare; analgezice), colective care vor organiza periodic simpozioane tematice pentru medicii de familie şi pentru medicii rezidenţi. A fost primită cu entuziasm şi propunerea doamnei profesor Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină, de a se reorganiza în cadrul facultăţii un masterat în terapia durerii acute şi cronice.
   O sesiune destinată rezidenţilor şi studenţilor (aceştia din urmă au avut acces liber la toate lucrările congresului) a avut loc în ultima zi a acestei reuşite manifestări. Trăgând concluziile manifestării, copreşedintele comitetului de organizare dr. Bogdan Tamba a subliniat apetenţa pentru nou a participanţilor, exprimându-şi încrederea că şi manifestările viitoare vor fi abordate cu aceeaşi seriozitate şi acelaşi profesionalism.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.