Newsflash
Diverse

Dureri vechi şi noi de Ziua somnului

Dureri vechi şi noi de Ziua somnului
   Pentru întreg globul, 14 martie 2014 a fost Ziua Somnului, iar Institutul Marius Nasta a marcat momentul sub sloganul „Somn odihnitor, respiraţie uşoară, corp sănătos“. Un somn odihnitor, recuperator este condiţia esenţială pentru a avea o zi bună şi o stare alertă, de vigilenţă, fără risc de accident la volan. Somnul sănătos aduce o multitudine de beneficii organismului, studiile clinice demonstrând că lipsa lui provoacă dereglări hormonale şi creşterea apetitului.
   Con­ferinţa de presă organizată de secţiunea de somnologie a Societăţii Române de Pneumo­logie, la 14 martie 2014, la Institutul de Pneumo­logie „Marius Nasta“, a venit într-un moment fericit, într-o perioadă când în institut se desfăşura concomitent competenţa de somnologie, modulul II. Astfel că la conferinţă au participat principalele forţe de pionierat în somnologie din România. Ce am aflat cu această ocazie? Au fost lucruri bune, dar şi unele care stagnează şi pe care le-am numi „durerile“, suferinţele noastre, într-un sistem care nu înţelege necesitatea încurajării acestei supraspecializări. S-a vorbit despre menţinerea funcţională a creierului plecând de la un somn sănătos, despre asediul produs de viaţa modernă, de stresul cotidian şi activităţile în ture de noapte. Prof. dr. Florin Mihălţan a discutat despre lipsa cronică de somn şi reflexia ei în cele două variante de consecinţe patologice – insomnia (10% din populaţie) şi hipersomnia – şi legătura lor, în cazul a 75% din bolnavi, cu sindroamele depresive, şi cu afecţiunile cardiovasculare, obezitatea şi diabetul zaharat. Dr. Oana Deleanu a prezentat din nou date despre proiectul european „Wake Up Bus“, acea tatonare realizată în 18 ţări pe baza unui chestionar tradus, format din 33 de întrebări. Potrivit rezultatelor acestui proiect, ne aflăm pe locul zece în Europa în ceea ce priveşte procentul celor care relatează că au adormit la volan şi pe locul cinci la capitolul prevalenţei accidentelor reale sau evitate survenite prin adormire la volan (1,3% au adormit şi au avut accidente şi 15,9% au adormit, dar au evitat în ultima clipa accidentul). O altă discuţie a vizat directiva Uniunii Europene în pregătire care va justifica pe viitor o politică comună de identificare a problemelor generatoare de somnolenţă la volan la şoferii profesionişti şi amatori, în toate ţările Uniunii. Dr. Agripina Raşcu a subliniat importanţa abordării problemei şi prin prisma medicinii muncii, ţinând cont şi de interferenţele cu codul rutier şi cu alte profesii cu risc, unde vigilenţa scăzută şi somnolenţa sunt cei mai mari duşmani, cu posibile consecinţe dramatice. În acest sens, un pas înainte a fost făcut prin introducerea sindromului de apnee în somn, în forma ei severă, netratată, la capitolul „inapt de muncă“, prin ordinul nr. 1.256 din 2013 pentru aprobarea funcţiilor din siguranţa transporturilor pentru care sunt necesare avize de aptitudine medicală şi/sau psihologică. Dr. Ştefan Mihăicuţă a ţinut o scurtă informare pe tema poziţiei României în contextul strategiilor medicale introduse de „European Society of Research and Sleep“, în care a subliniat problemele de educaţie, dar şi progresele şcolii româneşti în domeniu, prin extinderea laboratoarelor şi a acreditării acestora. Nu în ultimul rând, a fost abordată şi somnologia pediatrică. Medicul pediatru Mihaela Oros, un antemergător în domeniu, a semnalat că încă avem paşi mulţi de făcut şi a atras atenţia că netratarea acestei patologii la copii şi adolescenţi are consecinţe nefaste legate de performanţele şcolare şi de patologiile conexe. Medicul a punctat şi paşii care s-au făcut în domeniul creării unei asociaţii pentru copiii cu o astfel de patologie a somnului şi în domeniul pregătirii pediatrilor pentru această nouă provocare, prin conferinţele de somnologie pediatrică pe care le organizează.
   Întrebările ziariştilor şi reporterilor au permis sublinierea câtorva din marile dureri ale specialiştilor care practică acest tip de asistenţă. Menţionăm aici lipsa finanţării şi motivării financiare a celor care fac diagnostic şi terapie în domeniul patologiei somnologice, indiferent dacă sunt asistenţi, tehnicieni sau medici, absenţa recunoaşterii supraspecia­lizării somnologiei, lipsa tehnicienilor şi a asistenţei la domiciliu pentru această categorie de bolnavi, precum şi absenţa unor programe de susţinere a tuturor activităţilor în domeniu, a unui număr adecvat de laboratoare de somnologie. O altă problemă se traduce în frustrarea medicilor şi pacienţilor care, după momentul diagnosticului, nu pot prescrie şi beneficia de un aparat CPAP, de care depinde viaţa celor suferinzi, deoarece această proteză respiratorie nu este compensată în ciuda repetatelor memorii depuse la Ministerul Sănătăţii.
   Au fost „dureri“ mai vechi şi mai noi. Ne întrebăm, ca întotdeauna, dacă semnalele de alarmă trase repetitiv în ultimii ani vor fi auzite de data aceasta de noua conducere a Ministerului Sănătăţii.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe