A XXII-a Conferinţă naţională de epilepsie, organizată în Capitală,
de Academia de Ştiinţe Medicale, Societatea Română Împotriva Epilepsiei şi
Centrul Naţional Împotriva Epilepsiei, cu tema „Actualităţi în epilepsie
(etiopatogenie, diagnostic, tratament)“, a debutat cu un curs de
electroencefalografie computerizată.
În prima parte a cursului, prof. dr. Radu Rogozea, preşedintele
Societăţii Române Împotriva Epilepsiei şi al Conferinţei, a prezentat
electroencefalograma computerizată şi a comparat-o cu celelalte înregistrări
simultane ale poligrafiei – electrocardiogramă, oculogramă, electromiogramă,
respiraţie şi reflex galvanocutanat, puls – care arată procesele electrice ce
se produc în creier şi modificările vegetative la un anumit tip de crize. La
ora actuală, pacientului i se poate face şi poligrafia de somn, necesară în
special la copii, pentru vizualizarea crizelor care apar mai ales la aţipire şi
la trezire, dimineaţa. Prof. dr. Radu Rogozea a susţinut şi un ghid practic de
electroencefalografie computerizată: „Am prezentat un bolnav pe o înregistrare
analogică, cum se face clasic, un monopolar cu electrozi de referinţă, apoi
înregistrări bipolare. Acestea ne-au arătat prezenţa unui focar şi am vrut să
vedem dacă el se confirmă prin EEG computerizată. Am arătat cum se face o relaţie
de coerenţă interemisferică: înregistrezi două puncte echivalente pe cele două
emisfere şi vezi dacă amplitudinea şi forma sunt aceleaşi sau nu; unde e
asimetria, acolo e leziunea. Apoi, se fac înregistrări şi prin mapping, hărţi care ne arată ce modificări
se produc într-o anumită bandă de frecvenţă. Analizându-le, poţi vedea care
bandă e mai modificată, pe ce parte este mai mare modificarea şi explici de
unde provine criza epileptică“. Dr. Bogdan Florea (Cluj-Napoca) a vorbit despre
monitorizarea EEG în moartea clinică.
În sesiunea privind actualităţi în etiopatogenia epilepsiei, dr.
Bogdan Amuzescu şi colab. (Craiova) au studiat şi prezentat date în legătură cu
celulele stromale mezenchimale utilizate în terapia leziunilor cerebrale.
Interesante au fost şi lucrările ce privesc canaliculele din membrana
neuronului – canale ionice activate de aciditatea extracelulară implicate în
fiziopatologia neurologică, precum şi canale ionice TRPM7 activate de radicalii
liberi de oxigen şi rolul lor în patologia neurologică – ambele realizate de
prof. dr. V. Neştianu şi dr. B. Amuzescu. Dr. Ana Maria Buga şi colab. au
prezentat studii asupra neurogenezei hipocampice în modele experimentale şi de
epileptogeneză.
În sesiunea dedicată actualităţilor în diagnosticul şi tratamentul
epilepsiei, prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici a făcut o serie de
consideraţii despre biologia durerii. Acad. Constantin Popa şi colectivul său
au prezentat explorări imagistice în diagnosticul etiologic al focarului
epileptogen, prin metoda numită tractografie. Prof. dr. C. D. Popescu (Iaşi) a
subliniat efectul antiepileptic produs prin stimularea vagală, trigeminală şi
transcorticală repetitivă. S-a discutat despre noi medicamente, epdespre modul de
administrare şi indicaţiile pentru fiecare formă de epilepsie în parte. Prof.
dr. Voica Foişoreanu (Târgu Mureş) a prezentat asocierile medicamentoase în
epilepsie la copil, iar conf. dr. Dana Craiu, tratamentul în encefalopatia cu
status electric de somn. Prof. dr. Radu Rogozea a concluziat că ar fi bine ca
în toate serviciile de profil să se prezinte şi să se afişeze o schemă cu
medicamentele care se dau în epilepsie, ordinea administrării, doza iniţială,
doza de întreţinere şi doza totală pe 24 de ore.
Un capitol reprezentativ a fost dedicat epilepsiei la copii. Prof.
dr. Voica Foişoreanu s-a referit la statusul epileptic, forma cea mai gravă de
boală din neurologie, care dacă nu este tratată, poate să ducă la moarte. Dr.
Magda Budişteanu şi colab. au prezentat rolul tehnologiei Array CGH în
investigarea sindroamelor genetice care asociază epilepsia.
Diagnosticul diferenţial al epilepsiei este foarte important,
deoarece se estimează că 20% din epilepticii trataţi nu sunt cu adevărat
epileptici. Au fost discutate criteriile diagnostice în epilepsie şi crizele
neepileptice. Dr. Oana Tarţă Arsene şi colab. au prezentat semnele legate de
localizare în diagnosticul epilepsiei la copil. Dr. G. Popa a subliniat
consecinţele biologice şi imagistice în statusul epileptic focal, iar dr.
Claudia Mariş şi colab. au supus atenţiei participanţilor actualităţi privind
epilepsia şi accidentul vascular cerebral.
Debutul unei epilepsii poate să fie declanşat de o tumoră cerebrală,
aşa cum a arătat dr. V. Ciubotaru, în sesiunea la care au participat
neurochirurgii. Prof. dr. Mircea Radu Gorgan a prezentat implicaţiile
clinico-terapeutice în epilepsia posttraumatică, iar prof. dr. Alexandru Vlad
Ciurea a ilustrat cu înregistrări ale intervenţiilor chirurgicale, cazuri de
cavernom cortical cu crize epileptice. Dr. Ligia Tătăran, specialistă în
endoscopia intraventriculară, a discutat corelaţiile dinamicii lichidului
cefalorahidian în crizele epileptice şi rolul endoscopiei.