Newsflash
Diverse

Epilepsia, un diagnostic dificil

de Dr. Maria DRAGOTĂ - ian. 9 2014
Epilepsia, un diagnostic dificil
A XXII-a Conferinţă naţională de epilepsie, organizată în Capitală, de Academia de Ştiinţe Medicale, Societatea Română Împotriva Epilepsiei şi Centrul Naţional Împotriva Epilepsiei, cu tema „Actualităţi în epilepsie (etiopatogenie, diagnostic, tratament)“, a debutat cu un curs de electroencefalografie computerizată.
În prima parte a cursului, prof. dr. Radu Rogozea, preşedintele Societăţii Române Împotriva Epilepsiei şi al Conferinţei, a prezentat electroencefalograma computerizată şi a comparat-o cu celelalte înregistrări simultane ale poligrafiei – electrocardiogramă, oculogramă, electromiogramă, respiraţie şi reflex galvanocutanat, puls – care arată procesele electrice ce se produc în creier şi modificările vegetative la un anumit tip de crize. La ora actuală, pacientului i se poate face şi poligrafia de somn, necesară în special la copii, pentru vizualizarea crizelor care apar mai ales la aţipire şi la trezire, dimineaţa. Prof. dr. Radu Rogozea a susţinut şi un ghid practic de electroencefalografie computerizată: „Am prezentat un bolnav pe o înregistrare analogică, cum se face clasic, un monopolar cu electrozi de referinţă, apoi înregistrări bipolare. Acestea ne-au arătat prezenţa unui focar şi am vrut să vedem dacă el se confirmă prin EEG computerizată. Am arătat cum se face o relaţie de coerenţă interemisferică: înregistrezi două puncte echivalente pe cele două emisfere şi vezi dacă amplitudinea şi forma sunt aceleaşi sau nu; unde e asimetria, acolo e leziunea. Apoi, se fac înregistrări şi prin mapping, hărţi care ne arată ce modificări se produc într-o anumită bandă de frecvenţă. Analizându-le, poţi vedea care bandă e mai modificată, pe ce parte este mai mare modificarea şi explici de unde provine criza epileptică“. Dr. Bogdan Florea (Cluj-Napoca) a vorbit despre monitorizarea EEG în moartea clinică.
În sesiunea privind actualităţi în etiopatogenia epilepsiei, dr. Bogdan Amuzescu şi colab. (Craiova) au studiat şi prezentat date în legătură cu celulele stromale mezenchimale utilizate în terapia leziunilor cerebrale. Interesante au fost şi lucrările ce privesc canaliculele din membrana neuronului – canale ionice activate de aciditatea extracelulară implicate în fiziopatologia neurologică, precum şi canale ionice TRPM7 activate de radicalii liberi de oxigen şi rolul lor în patologia neurologică – ambele realizate de prof. dr. V. Neştianu şi dr. B. Amuzescu. Dr. Ana Maria Buga şi colab. au prezentat studii asupra neurogenezei hipocampice în modele experimentale şi de epileptogeneză.
În sesiunea dedicată actualităţilor în diagnosticul şi tratamentul epilepsiei, prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici a făcut o serie de consideraţii despre biologia durerii. Acad. Constantin Popa şi colectivul său au prezentat explorări imagistice în diagnosticul etiologic al focarului epileptogen, prin metoda numită tractografie. Prof. dr. C. D. Popescu (Iaşi) a subliniat efectul antiepileptic produs prin stimularea vagală, trigeminală şi transcorticală repetitivă. S-a discutat despre noi medicamente, epdespre modul de administrare şi indicaţiile pentru fiecare formă de epilepsie în parte. Prof. dr. Voica Foişoreanu (Târgu Mureş) a prezentat asocierile medicamentoase în epilepsie la copil, iar conf. dr. Dana Craiu, tratamentul în encefalopatia cu status electric de somn. Prof. dr. Radu Rogozea a concluziat că ar fi bine ca în toate serviciile de profil să se prezinte şi să se afişeze o schemă cu medicamentele care se dau în epilepsie, ordinea administrării, doza iniţială, doza de întreţinere şi doza totală pe 24 de ore.
Un capitol reprezentativ a fost dedicat epilepsiei la copii. Prof. dr. Voica Foişoreanu s-a referit la statusul epileptic, forma cea mai gravă de boală din neurologie, care dacă nu este tratată, poate să ducă la moarte. Dr. Magda Budişteanu şi colab. au prezentat rolul tehnologiei Array CGH în investigarea sindroamelor genetice care asociază epilepsia.
Diagnosticul diferenţial al epilepsiei este foarte important, deoarece se estimează că 20% din epilepticii trataţi nu sunt cu adevărat epileptici. Au fost discutate criteriile diagnostice în epilepsie şi crizele neepileptice. Dr. Oana Tarţă Arsene şi colab. au prezentat semnele legate de localizare în diagnosticul epilepsiei la copil. Dr. G. Popa a subliniat consecinţele biologice şi imagistice în statusul epileptic focal, iar dr. Claudia Mariş şi colab. au supus atenţiei participanţilor actualităţi privind epilepsia şi accidentul vascular cerebral.
Debutul unei epilepsii poate să fie declanşat de o tumoră cerebrală, aşa cum a arătat dr. V. Ciubotaru, în sesiunea la care au participat neurochirurgii. Prof. dr. Mircea Radu Gorgan a prezentat implicaţiile clinico-terapeutice în epilepsia posttraumatică, iar prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea a ilustrat cu înregistrări ale intervenţiilor chirurgicale, cazuri de cavernom cortical cu crize epileptice. Dr. Ligia Tătăran, specialistă în endoscopia intraventriculară, a discutat corelaţiile dinamicii lichidului cefalorahidian în crizele epileptice şi rolul endoscopiei.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe