Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Este necesară o strategie naţională coerentă în managementul pacienţilor cu demenţă

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ miercuri, 28 martie 2012
     În prezent, în ţara noastră, demenţa (încă) nu este considerată o problemă importantă de sănătate publică. Atât pacienţii, cât şi îngrijitorii acestora au nevoie de ajutor şi sprijin prin informare, sfătuire, susţinere morală, juridică, dar mai ales prin asigurarea continuităţii asistenţei medicale în cadrul unei reţele de servicii destinate lor. Tema Conferinţei Naţionale Alzheimer, organizate recent de Societatea Română Alzheimer (în parteneriat cu Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psiho­terapie, Societatea de Neurologie din România, Societatea Română de Geriatrie şi Geronto­logie, Asociaţia Română de Psihogeriatrie, Asociaţia Gerontologica şi Asociaţia Tinerilor Rezidenţi în Geriatrie), a subliniat tocmai aceste aspecte. De altfel, contextul internaţional obligă la acordarea unei atenţii sporite îngrijirii vârstnicilor, afectaţi sau nu de demenţă: 2012 este anul european pentru îmbătrânire activă şi solidaritate între generaţii. Iniţiativele UE în do­meniu – proiectele Alcove (de cooperare în domeniul bolii Alzheimer) şi JNPD (de cercetare a bolilor neurodegenerative), parteneriatul european de inovaţie privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă, programul-cadru pentru cercetare şi inovare Horizon 2020 au fost prezentate de dna Anette Dumas (Bruxelles), reprezentanta organizaţiei Alzheimer Europe. Demenţa figurează pe agenda europeană, dar este nevoie de angajament politic şi de mai multe campanii de informare.
     Despre simptomele comportamentale şi psihologice ale demenţei a discutat dna dr. Nori Graham (Londra), vicepreşedintă onorifică a asociaţiei Alzheimer’s Disease Intenational. Acestea sunt prezente deseori înaintea diag­nosticării şi pot fi mai împovărătoare decât simpto­mele cognitive, cresc rata instituţio­nalizării şi o grăbesc pe cea a declinului. Sunt asociate cu o mortalitate crescută. Intervenţiile psihosociale constau în tehnici comportamentale, edu­caţia îngrijitorilor, consiliere, terapii specifice etc. Dl prof. dr. Ingmar Skoog (Göteborg) a relevat inter­relaţia boală vasculară – depresie – demenţă, iar dr. Svante Östling (Göteborg) a expus simptomele psihotice la pacienţii vârstnici. Spec­trul clinico-patologic al demen­ţei frontotemporale a fost tema prezentării dlui prof dr. Ovidiu Băjenaru (Bucureşti), preşedintele Societăţii de Neurologie din România, iar dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu (Cluj-Napoca), preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, a explicat relaţia dintre mecanismul vascular şi cel degenerativ în demenţă. Asemănări şi deosebiri între neuropatologia îmbătrânirii şi boala Alzheimer au găsit dnii dr. Dan Riga şi dr. Sorin Riga (Bucureşti).
     Pentru medicii rezidenţi şi tinerii specialişti au fost organizate cursuri de farmacoeconomie, neuroimagistică, neuropsihologie, iar două workshopuri au fost dedicate pacienţilor cu boală Alzheimer şi aparţinătorilor acestora. În cadrul primului, inti­tulat „Cum să trăieşti cu Alzheimer“, dna Helga Rohra (München), ea însăşi diag­nosticată cu o formă precoce de boală, a povestit despre impactul demenţei asupra propriei vieţi, de la apariţia primelor simptome, până la diagnosticarea bolii, apoi procesul de tratament, consiliere, precum şi implicarea sa în activitatea de suport a pacienţilor. Cartea „Aus dem Schatten treten“, a cărei autoare este, în care împărtăşeşte propriile experienţe, se doreşte un ajutor pentru toţi cei bolnavi şi pentru cei care îi îngrijesc. „Boala Alzeimer este problema întregii familii“, a subliniat dl Philip Choban, în calitate de aparţinător al unei persoane cu Alzheimer, la cel de-al doilea workshop, coordonat de dnele psih. Maria Moglan, director executiv al Societăţii Române Alzheimer, şi dr. Elena Dobrică, de la Centrul Memoriei din Bucureşti. Au fost discutate dificultăţile cu care se confruntă familiile pacienţilor cu Alzheimer, sprijinul limitat care le e acordat de sistemul de sănătate şi ceea ce s-ar putea face concret pentru ameliorarea situaţiei. Deşi există un interes în creştere din partea medicilor specialişti psihiatri, neurologi sau geriatri, pentru diagnosticul bolii în stadii incipiente, medicii de familie sunt prea puţin implicaţi în diagnostic şi îngrijire. De asemenea, forţa de muncă din sectorul serviciilor este redusă şi necalificată, ea poate răspunde doar la aproximativ 15% din cereri, serviciile comunitare şi de îngrijire la domiciliu fiind insuficiente. A reieşit, aşadar, necesitatea elaborării unei strategii naţionale coerente, care să abordeze holistic problemele medicale, etice, personale, sociale şi financiare pentru persoanele afectate direct sau indirect de boala Alzheimer.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.