Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Explicaţiile unui eşec

Viața Medicală
Ionela IACOB joi, 12 decembrie 2013
   Prezentarea susţinută de prof. univ. Adriana Băban în cadrul Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală din luna noiembrie, s-a centrat asupra unei teme de mare actualitate în lumea medicală contemporană, în special în peisajul medical românesc – „Determinanţi socio-culturali şi psihologici în decizia de vaccinare“. Bazat pe o cercetare complexă şi de lungădurată, studiul prezentat a supus analizei eşecul campaniei de vaccinare împotriva virusului care se află la originea cancerului de col uterin, campanie desfăşurată în ţara noastră în 2008. Având în vedere faptul că România se clasează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata de mortalitate datorată cancerului de col uterin, analiza cauzelor care conduc la refuzul unei metode de prevenţie implementată cu succes în multe state europene şi americane reprezintă un fenomen care merită o atenţie specială. Studiul prof. univ. Adriana Băban se remarcă prin complexitatea cu care a abordat acest subiect, supunând fenomenul de neacceptare a vaccinării unei interogări multiple, atât din punct de vedere al factorilor individuali care modelează comportamentul preventiv, cât şi al sumei complexe de factori sociali, economici şi culturali implicaţi în deciziile privitoare la comportamentele preventive faţă de cancerul de col uterin.
Prezentarea a avut la bază patru cercetări principale: focus-grupuri cu mame ale căror fiice se încadrează în grupa de vârstă eligibilă pentru vaccinare, interviuri individuale cu medici, analiza mass-media privind informaţiile despre vaccinul HPV oferite publicului şi analiza forumurilor de discuţii pe aceeaşi temă. Această diversitate a unghiurilor din care a fost abordată problematica vaccinării a permis obţinerea unor rezultate relevante, oferind răspunsuri care pot contribui la înţelegerea adecvată a fenomenului de refuz al vaccinului, atât de pregnant în ţara noastră.
Prima campanie de vaccinare a avut loc în anul 2008, prin intermediul şcolilor, România fiind singura ţară din Europa care a iniţiat un program de vaccinare gratuită a fetelor de 10–12 ani. În cazul acestui vaccin s-a cerut acordul scris al părinţilor, rata de acceptare fiind de doar 2,5%. Evident, campania a înregistrat un eşec de proporţii, lucru care reflectă multiplele aspecte deficitare în ceea ce priveşte organizarea programului, dintre care cea mai relevantă este lipsa unei informări adecvate a părinţilor. Puşi în situaţia de a se decide într-un timp foarte scurt dacă acceptă sau nu vaccinul şi neavând la dispoziţie surse de informare specializate şi de încredere, părinţii fetelor au refuzat, aproape în masă, vaccinarea.
În urma interviurilor realizate pe un eşantion selectat din cadrul mamelor care au refuzat vaccinarea, au fost identificate câteva din motivele care stau la baza acestui refuz. Majoritatea au adus în discuţie posibilele efecte nocive ale vaccinului şi numeroase convingeri conform cărora acesta ar putea produce infertilitate, paralizii, infecţii sau chiar deces. Pe de altă parte, gratuitatea vaccinului a sporit lipsa de încredere a părinţilor, întrucât mulţi dintre ei au ajuns la concluzia că fetele din România ar putea fi simpli cobai, folosiţi în cadrul unor experimente. Mai mult decât atât, introducerea acestui vaccin a fost văzută ca o afacere de proporţii, menită să sporească profiturile marilor companii farmaceutice. Participantele la acest studiu şi-au manifestat însă dorinţa de a obţine mai multe informaţii despre acest vaccin, afirmând că ar fi dispuse să-şi schimbe atitudinea privitoare la vaccinare, în cazul în care ar putea colabora cu medici în care să aibă încredere şi despre care să fie sigure că nu sunt „vânduţi“ companiilor farmaceutice, să fie tratate ca parteneri în procesul decizional, precum şi nevoia de a discuta cu femei care şi-au vaccinat fetele şi care să le poată oferi asigurări privitoare la lipsa de efecte negative ale vaccinului.
Din interviurile cu medicii de familie reiese că atitudinea acestora pare să explice şi mai bine eşecul campaniei de vaccinare, deoarece mulţi dintre ei s-au dovedit destul de nesiguri şi de îngrijoraţi în legătură cu posibilele efecte nocive ale vaccinului. Cât priveşte analiza articolelor despre vaccinare, apărute în presă în intervalul 2007–2012, doar 25% din materiale au promovat o imagine pozitivă a vaccinului, tonul a mai mult de jumătate fiind negativ sau extrem de negativ. În lipsa unei informări adecvate a jurnaliştilor, aceştia au prezentat o gamă largă de posibile efecte nocive ale vaccinului, insistând asupra ideii că tratamentul preventiv ar fi insuficient testat. Investigarea grupurilor de discuţii din spaţiul virtual a scos la iveală aceleaşi teme evidenţiate de interviurile realizate cu mamele care au refuzat vaccinarea: pericolele potenţiale ale vaccinului, utilizarea drept cobai a populaţiei din ţara noastră, încurajarea promiscuităţii sexuale, afacerile „necurate“ ale marilor companii farmaceutice şi inutilitatea acestei intervenţii.
Studiul efectuat de prof. univ. Adriana Băban este impresionant prin acurateţea şi subtilitatea cu care a surprins principalele cauze care stau la baza acestui refuz de proporţii îngrijorătoare a vaccinării împotriva virusului care declanşează cancerul de col uterin. Ca o concluzie finală a cercetării, lipsa de încredere a populaţiei în sistemul actual de sănătate se dovedeşte a fi nucleul central al atitudinii negative privitoare la companiile de vaccinare. La aceasta contribuie superficialitatea (sau aproape inexistenţa) unei campanii adecvate de informare şi promovare a unui comportament de sănătate.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.