Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Ezitarea la vaccinare – fenomen complex, abordare multifactorială

Viața Medicală
Dr. Gindrovel DUMITRA vineri, 23 aprilie 2021
Viața Medicală
Dr. Dana Ștefana Popescu vineri, 23 aprilie 2021
Viața Medicală
Dr. Anca Deleanu vineri, 23 aprilie 2021

Profilul persoanei care amână sau refuză vaccinarea anti-COVID este similar de la o ţară la alta, cu diferenţe minore. În general, sexul feminin, lipsa bolilor cronice, nivelul scăzut de educaţie și instabilitatea profesională se asociază cu un grad mai mare de refuz al vaccinării.

Ezitarea la vaccinare reprezintă un fenomen observat la nivel mondial. În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să abordeze coordonat provocarea. În 2011 a fost emisă o recomandare a Grupului Consultativ Strategic de Experţi (SAGE) al OMS, care a definit ezitarea la vaccinare ca fiind „fenomenul de întârziere a acceptării vaccinurilor sau refuzul vaccinurilor, în ciuda disponibilităţii acestora” (1). Provocarea este complexă și specifică contextului, variază în funcţie de timp, areal geografic și tip de vaccin.
Actuala situaţie epidemiologică globală readuce acut în atenţie fenomenul. Ezitarea în faţa vaccinării împotriva COVID-19 sau refuzul acestuia reprezintă nu numai un comportament cu efecte individuale, determinând risc crescut de îmbolnăvire, ci și un factor cu un impact greu de cuantificat la nivel social. Este necesară o abordare pragmatică a acestui aspect.
Promovarea prevenţiei prin imunizare în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2 este subiectul unor politici locale, fiecare stat abordează problema conform deciziilor naţionale. La nivel mondial, rezultatele obţinute sunt diferite, inclusiv în statele care au un acces satisfăcător la vaccinurile specifice.
Vaccinarea masivă și rapidă rămâne în acest moment soluţia pentru a limita pandemia de COVID-19. Totuși, există tot felul de abordări în fiecare ţară și, până în prezent, rezultatele sunt diferite. În consecinţă, trebuie identificată cea mai potrivită cale care convinge populaţia să accepte vaccinurile.
Pare logic astfel să existe analize specifice care să identifice factorii care influenţează populaţia în sensul acceptării vaccinării. Astfel de cercetări sunt realizate pe populaţii diverse, iniţiativa fiind mai degrabă a unor entităţi private, decât a decidenţilor.

Marea Britanie

Rezultatele unui studiu efectuat în Marea Britanie la sfârșitul anului pandemic 2020 prezintă aspecte interesante legate de profilul persoanei ezitante în faţa vaccinării anti COVID-19. Autorii articolului „COVID-19 vaccine hesitancy in the UK: the Oxford coronavirus explanations, attitudes, and narratives survey (Oceans)” afirmă că ezitarea la vaccinare este mai frecvent întâlnită la persoane tinere, femeile având o reticenţă mai mare faţă de vaccin în comparaţie cu bărbaţii.
Nivelul scăzut de educaţie, implicarea într-o relaţie de familie, veniturile reduse și lipsa stabilităţii profesionale sunt identificaţi ca factori care favorizează atitudinea ezitantă faţă de vaccinare (2). Persoanele care prezintă risc de a dezvolta forme severe de boală sunt mai receptive la ideea de prevenţie prin vaccinare, conform studiului menţionat.

Ţările arabe

O altă cercetare, care a publicat rezultatele în articolul „Rates of COVID-19 Vaccine Hesitancy and Its Association with Conspiracy Beliefs: A Study in Jordan and Kuwait among Other Arab Countries”, a evaluat atitudinile faţă de potenţialele vaccinuri împotriva COVID-19 în rândul populaţiei din Iordania, Kuweit și alte ţări arabe. Cercetarea afirmă că a identificat o dependenţă de social media ca sursă importantă de informaţii despre vaccinurile COVID-19, în special la populaţia foarte tânără, dependenţă direct proporţională cu ezitarea faţă de vaccin. Se confirmă rezultate similare cu cele din Marea Britanie. Astfel, sexul masculin, nivelul educaţional superior și istoricul bolilor cronice sunt predictori pentru acceptarea vaccinării (3).

Portugalia

Preocupări pentru a identifica factori care influenţează rata de acceptare cu întârziere sau de refuz al vaccinului împotriva COVID-19 există și în Portugalia. Autorii articolului „Factors Associated with COVID-19 Vaccine Hesitancy” au publicat rezultatele obţinute în urma unei evaluări a atitudinii faţă de vaccin. Studiul arată că persoanele în vârstă sunt mai dispuse să se vaccineze cât mai curând posibil. Nivelul educaţional este un parametru care influenţează acceptarea vaccinului. Persoanele cu studii medii sau cele fără studii ori cu o educaţie de bază au fost mai predispuse să nu accepte vaccinul anti-COVID decât persoanele cu o diplomă universitară. Femeile sunt mai reticente când li se propune imunizarea, în comparaţie cu bărbaţii. Persoanele care au avut pierderi din punct de vedere economic în context pandemic au mai frecvent tendinţa de a întârzia sau refuza vaccinarea. Persoanele cu statut de angajat sunt mai predispuse să refuze vaccinarea în comparaţie cu studenţii sau pensionarii (4). Spre deosebire de studiul britanic, care a găsit corelaţii invers proporţionale între venit și nivelul de acceptare a imunizării, în Portugalia nu au fost identificate astfel de influenţe.
Este imperios necesar să se adopte strategii care să răspundă ezitărilor populaţiei, dincolo de miturile legate de vaccin și de îngrijorările firești care se referă la rapiditatea dezvoltării vaccinurilor, la siguranţa și la eficacitatea acestora. În acest scop, o campanie de informare și conștientizare a populaţiei ar trebui făcută printr-o abordare care să ţină seama de toţi parametrii enumeraţi.

SITUAŢIA DIN ROMÂNIA

Actuala campanie de promovare a imunizării în ţara noastră are mesaje recurente, care nu par să convingă eficient populaţia. Un posibil motiv este lipsa unei abordări bazate pe date clare. Care este profilul individual al persoanei care refuză sau amână vaccinarea reprezintă o întrebare la care nu avem răspuns. Și toate acestea în contextul în care în România s-au înregistrat până în prezent aproximativ 1 milion de cazuri de COVID-19 și am raportat peste 25.000 de decese în producerea cărora a fost incriminată infecţia cu SARS-CoV-2 (5). Mai puţin de 10% din populaţie este vaccinată până în prezent cu schema completă de vaccinare (două doze).
Pentru a lua decizia de a se vaccina, populaţia are nevoie și de informaţii adaptate profilului individual. Acest profil implică multiple variabile: vârstă, sex, patologii asociate, convingeri religioase, statut social, stare economică personală, zona de rezidenţă (urban/rural). Aceștia sunt doar unii dintre parametrii care necesită o analiză temeinică, bazată pe factori determinanţi în procesul de acceptare a vaccinării.

Bibliografie
1.https://www.who.int/immunization/sage/meetings/2014/october/1_Report_WORKING_GROUP_vaccine_hesitancy_final.pdf
2. Freeman D et al (2021). COVID-19 vaccine hesitancy in the UK: the Oxfordcoronavirus explanations, attitudes, and narratives survey Oceans) II. Psychological Medicine 1–15. https://doi.org/10.1017/S0033291720005188
3. Sallam, M.; Dababseh, D.; Eid, H.; Al-Mahzoum, K.; Al-Haidar, A.; Taim, D.; Yaseen, A.; Ababneh, N.A.; Bakri, F.G.; Mahafzah, A. High Rates of COVID-19 Vaccine Hesitancy and Its Association with Conspiracy Beliefs: A Study in Jordan and Kuwait among Other Arab Countries.Vaccines 2021, 9, 42. https://doi.org/10.3390/vaccines9010042
4. Soares, P.; Rocha, J.V.; Moniz, M.; Gama, A.; Laires, P.A.; Pedro, A.R.; Dias S.; Leit, A.; Nunes , C.Factors Associated with COVID-19 Vaccine Hesitancy. Vaccines 2021, 9,300. https://doi.org/10.3390/vaccines9030300
5.https://www.google.com/search?=covid+tracker+romania&oq=covid+&aqs=chrome.1.69i57j69i59l3j0i131i433l2j69i60l2.7465j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8

Etichete: ezitarea la vaccinare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.