Recent, la Budapesta a avut loc al X-lea Congres al Asociaţiei Europene de Farmacologie Clinică şi Terapeutică (EACPT). Desfăşurată sub deviza: „De la cercetarea medicamentului la terapie în beneficiul pacienţilor“, manifestarea a demonstrat conexiunea strânsă a farmacologiei clinice atât cu cercetarea fundamentală, cât şi cu îngrijirea zilnică a pacientului. Cei 750 de specialişti prezenţi au urmărit lucrările de-a lungul a 14 sesiuni, în trei amfiteatre diferite. Fără a impresiona cantitativ, congresul s-a impus calitativ prin varietatea, noutatea şi seriozitatea cu care au fost tratate temele abordate. Încercăm să argumentăm cele afirmate prin prezentarea succintă a câtorva dintre ele.

   În conferinţa inaugurală, intitulată „Noi provocări în cercetarea medicamentului“, profesorul E. S. Vizi, preşedintele onorific al congresului, a adus în atenţie conceptul de comunicare şi transmisie nonsinaptică. S-a arătat că studii recente au scos la iveală date privitoare la mediatori care pot fi prezenţi şi eliberaţi şi în alte zone decât sinapsele. După eliberarea din varicozităţile neuronale, aceşti mediatori (monoamine, acetilcolină, glutamat sau oxid nitric) sunt capabili să difuzeze la distanţe mai mari, pentru a transmite semnalul altor neuroni sau celulelor gliale. Această descoperire deschide calea realizării unor medicamente noi, care să interfereze specific cu transmiterea non-sinaptică. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.