Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Farmacoterapie și profilaxie cu antibiotic

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR marţi, 12 decembrie 2017
     A opta ediție a Congresului sud-estic de chimioterapie a avut loc între 12 și 15 octombrie la Durrës, în Albania, manifestarea științifică fiind organizată sub egida Societății internaționale de chimioterapie (ISC). Între societățile implicate în organizarea congresului s-a numărat și Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor. În cadrul congresului la care au participat cercetători din 15 state, s-au organizat 14 sesiuni de comunicări orale și o sesiune de lucrări poster. Congresul a abordat unele dintre cele mai actuale probleme ale chimioterapiei și antibioticoprofilaxiei antiinfecțioase, acordând o atenție sporită prescrierii medicației antiinfecțioase și utilizării antibioticelor antibacteriene în cazurile de urgențe medicale diverse.
     Prof. dr. Kurt Naber (Germania) a vorbit despre anumite aspecte legate de diagnosticul și mai ales problema tratamentului infecțiilor urinare necomplicate la diferite grupe de pacienți. S-a insistat pe importanța distincției între infecția urinară complicată și cea necomplicată, pentru că acest fapt are o importanță majoră în ceea ce privește terapia cu antibiotice. Un alt aspect important ține de creșterea frecvenței infecțiilor urinare cu bacterii secretoare de betalactamază cu spectru extins (ESBL) și de carbapenamaze. Dr. Olja Stevanović (Serbia) a arătat că, pe fondul creșterii rezistenței bacteriene la antibiotice, în cazul infecțiilor urinare la adulți s-a constatat că proporția bacteriilor rezistente la cefalosporinele din generația a patra – cum este cefepima – este de circa 20%. În cadrul aceleiași sesiuni orale a grupului de lucru pe infecții de tract urinar al ISC, prof. dr. Mete Çek (Turcia) a discutat relațiile dintre inflamația și infecția prostatică, pe de o parte, și hipertrofia benignă de prostată sau cancerul prostatic, pe de altă parte. Rezultatele studiilor clinice au arătat că tratarea inflamației prostatice de diferite etiologii nu a redus incidența cancerului prostatic.
     În prezentarea sa, prof. dr. Krassimir Metodiev (Bulgaria) a vorbit despre problemele actuale ridicate de bioterorism, periculozitate și unele măsuri de prevenire, dar și despre tratamentele care trebuie cunoscute și aplicate cât mai rapid pentru limitarea consecințelor unor acțiuni teroriste desfășurate cu utilizarea unor factor biologici (bacterii sau virusuri). Vorbitorul a subliniat necesitatea creșterii gradului de pregătire a personalului medical în acest domeniu.
     Problema consumului exagerat de antibiotice și a modului de prescriere a acestora a fost un alt subiect intens discutat în cadrul congresului. Prof. dr. Milan Čižman (Slovenia) a arătat că, în țara sa, în perioada 2000–2015, cantitatea de amoxicilină/clavulanat administrată pacienților nespitalizați a scăzut cu circa 30%, iar cantitatea de fluorochinolone și de macrolide cu 24% respectiv 28%. Impactul acestei scăderi este favorabil atât în ceea ce privește scăderea rezistenței bacteriene, cât și din punct de vedere al scăderii costurilor terapiei și reducerii reacțiilor adverse. Reglementările restrictive privind prescrierea unor antibiotice în ambulatoriu au suscitat dezbateri intense. Este bine de reținut că nu cantitatea de antibiotice administrată, ci corectitudinea prescrierii și administrării este esențială pentru succesul antibioticoterapiei.
     Eșecul de a transpune în practica clinică informațiile actuale din domeniul terapiei și profilaxiei antiinfecțioase este deosebit de păgubitoare. Costul acestei decizii este în vieți, bani și suferință. Dr. Tatina Todorova (Bulgaria) a prezentat o situație a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare în țara sa. Din păcate, eforturile de prevenție sunt zădărnicite de lipsa de complianță la vaccinare a popu­lației. Am insistat ca în România să nu se facă niciun fel de derogare legislativă de la obligația tuturor părinților de a vaccina copiii.
     Personal, am arătat că există efecte adverse și probleme adesea subestimate legate de utilizarea antibioticelor în profilaxie. Tratamentul profilactic se face atât pentru unele afecțiuni chirurgicale, cât și pentru unele boli nechirurgicale. Conform datelor colectate de centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (Centers for Disease Control and Prevention) din SUA, infecțiile locale apar în aproximativ 5% din totalul intervențiilor chirurgicale. În SUA, aceste infecții reprezintă circa 38% din totalul infecțiilor produse după internarea în spital. Ele cresc semnificativ numărul de zile de internare, costul spitalizării și riscul de deces al pacienților.
     Dezideratele unei bune profilaxii cu antibiotice sunt acelea de a suprima dezvoltarea infecțiilor postchirurgicale concomitent cu minimizarea dezvoltării rezistenței bacteriene la antibiotice, reducerea efectelor adverse și un raport cost/beneficiu cât mai bun. Aceste deziderate nu se realizează de multe ori. Oportunitatea profilaxiei cu antibiotice nu este clară în mai multe tipuri de intervenție chirurgicală. Medicina bazata pe dovezi arată că există destule situații în care incidența infecțiilor la locul intervenției chirurgicale nu este semnificativ modificată de utilizarea profilactică a antibioticelor. Astfel, deși riscul infecțiilor postchirurgicale în intervențiile dermatologice este scăzut, mulți medici administrează antibiotice pre- și postoperator. Reacțiile adverse în profilaxia cu antibiotice sunt în general subestimate. Între 3,5 și 5% dintre pacienții cărora li se face profilaxie corectă cu antibiotice înaintea unei intervenții chirurgicale dezvoltă reacții alergice. Există însă și alte tipuri de reacții adverse. Tendința de a asocia două antibiotice în profilaxia infecțiilor chirurgicale (îndeosebi asocierea unui antibiotic betalactamic cu vancomicina) trebuie redusă, deoarece nu există date clare asupra beneficiului asocierii, dar există suficiente indicații că incidența efectelor adverse – în special a celor renale – crește semnificativ.
     Societatea Româna de Studiu al Chimioterapicelor împreună cu grupul de lucru pe „Efectele colaterale ale agenților antiinfecțioși” al ISC a organizat o sesiune de prezentări orale cu tema „Probleme și efecte colaterale în terapia antibacteriană”. Prof. dr. Mihai Nechifor (Iași) a vorbit despre efectele colaterale și problemele ce apar din folosirea antibioticelor în profilaxie. Despre contribuțiile laboratoarelor moderne în managementul infecțiilor pediatrice au vorbit dr. Camelia Grigore și dr. Nicolae Grigore (Sibiu). Alte trei lucrări din România au fost prezentate sub formă de poster.
     Ideile principale care s-au desprins din discuțiile purtate în cadrul congresului au fost că avem nevoie de mai multă cercetare în toate domeniile chimioterapiei antiinfecțioase și că există numeroase lucruri descoperite, cunoscute, dar netranspuse în practica clinică.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.