A
șaisprezecea ediție a Conferinței naționale de medicină de urgență în
prespital, desfășurată recent la Poiana Brașov, a stat sub semnul unei noi
perspective: s-a dat startul proiectului „Urgent Med Equity“, derulat de Societatea
de Salvare București (SSB), care, potrivit medicului Cristian Grasu,
președintele SSB, își propune să insufle tinerilor dorința de a se specializa
și lucra în cadrul serviciilor de urgență prespitalicești din România.
Categorii
speciale de salarizare
Nicolae
Bănicioiu, ministrul sănătății, afirmă că medicina de urgență este unul din
sectoarele de care este cel mai mulțumit: „Suntem conștienți de tot ceea ce
faceți. Apreciem că reușiți niște lucruri extraordinare, chiar dacă nu aveți
încă toate condițiile tehnice, toate condițiile de bune practici europene“. În
deschiderea conferinței, ministrul a adus în discuție subiectul creșterilor
salariale din sistemul sanitar din acest an (cu 25%) și de anul viitor (tot cu
25%), reamintind că banii provin din economiile făcute prin introducerea
cardului de sănătate. Ministrul a anunțat că la începutul anului viitor va fi
introdus și cardul de sănătate pentru copii (categoria de vârstă 0–18 ani),
convins că acest pas va crea și mai multe economii: „Banii vor rămâne tot în
sistem și vor asigura în continuare sursele de finanțare“. În ce privește
tranșa a doua de creșteri salariale, ministrul Bănicioiu spune că banii
necesari vor fi prevăzuți în propunerea de buget pe anul 2016, pentru ca măsura
să nu fie afectată de o eventuală cădere a guvernului.
În
completare, prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în MS, a arătat că
propunerea cea mai importantă, deja aprobată, a fost introducerea a încă unui
grad de salarizare, pentru angajații cu studii superioare de lungă durată și cu
specializare obligatorie. „Pentru a deveni practicant, medicul trebuie să
parcurgă un ciclu de pregătire de 10–13 ani: șase ani de facultate și între
patru și șapte ani de specializare“, a explicat profesorul Săndesc. Între
specialități, conform secretarului de stat, va exista o categorie specială
pentru medicina de urgență (ambulanță, SMURD, UPU, ATI), cu un grad salarial
superior față de celelalte specialități.
O
propunere organizatorică a avut și dr. Cristian Grasu, cu privire la obligativitatea
concursului profesional pentru managerii de ambulanță.
Dr. Cristian Grasu
Proiectele
STS
Gen.
Marcel Opriș, directorul Serviciului de Telefonie Specială (STS), a prezentat
câteva din proiectele derulate pentru serviciile de urgență din România. Unul
se referă la atragerea de voluntari care folosesc „mijloacele tehnice“, în
vederea extinderii capacității serviciilor de urgență de a acorda asistență
cetățenilor. „La un moment dat au existat două astfel de inițiative
tehnologice, (…) dar numai una este funcțională din punctul nostru de vedere“,
a spus directorul STS, referindu-se în cauză la proiectul „Există un erou în
fiecare dintre voi“.
Gen. Marcel Opriș
Un
alt proiect în care este implicat STS are ca obiectiv „informatizarea completă“
a mașinii de urgență. Marcel Opriș spune că, până la sfârșitul acestui an, în
toate mașinile de urgență din România va exista un dispozitiv conectat – „un
fel de tabletă“, care va permite primirea alertelor și toate datele colectate
de la caz. Dispozitivul va avea instalate mai multe aplicații utile în
intervențiile din urgență, „inclusiv o aplicație de driving, cu ajutorul căreia
se va ști unde este mașina, unde oprește, ce semafoare sunt pe traseu“, explică
directorul STS. Cristian Grasu adaugă că aceste dispozitive vor conține și un
cititor de carduri de sănătate, care îi va permite medicului de la fața locului
să acceseze dosarul electronic al pacientului, în cazul în care are nevoie de
informații rapide privind bolile de care suferă pacientul, alergiile,
tratamentele pe care le urmează.
Directorul
STS a mai spus că, recent, s-au pus bazele unui alt proiect, „care s-ar putea
să deschidă o nouă eră“ – telemedicina rurală. Este vorba de un parteneriat
între STS și MS, de instalare a unor sisteme informatice, pentru început în
cabinetele a doisprezece medici de familie, care le vor permite acestora să
facă o serie de investigații, inclusiv imagistice. Datele rezultate vor fi
transmise în sistemul informatizat, la servere de stocare, unde orice medic de
specialitate le va putea consulta.
Răspunsul
la dezastre
Invitat
special la conferința de anul acesta a fost paramedicul Adam Barrett (Marea
Britanie), fondatorul organizației North East Rescue and Medical Services.
Acesta a prezentat importanța implementării antrenamentelor în planificarea
răspunsului la dezastre, cu accent pe implicarea și dedicarea în planificarea
modului de acțiune în urgență și mai ales a formării personalului din echipele
de salvare. În momentul în care se produce un incident, cel ajuns la fața
locului nu trebuie să se gândească la soluțiile pe care le-ar adopta alții: „În
loc să te uiți la ce fac America, Marea Britanie sau alte țări, încearcă să
analizezi problema din perspectiva României și să vii cu o soluție românească.
Dacă soluția nu se potrivește cu ceea ce au făcut ceilalți, nu e nimic de care
să vă fie rușine: este pur și simplu soluția dv.“.
Paramedicul Adam Barrett
Pornind
de la faptul că „niciun serviciu de urgență din lume nu are suficient personal
pregătit special pentru toate urgențele care au loc“, Barrett a explicat cât de
importantă este implementarea elementelor de training în administrarea
dezastrelor. Peste tot se apelează la voluntari, spunea acesta. Rolul lor este
foarte important, „ei devenind parte integrantă în restabilirea infrastructurii
după apariția evenimentului“. Foarte important este ca echipele de responsabili
pentru urgențe – medici, asistente, voluntari – să fie pregătite înainte să
apară dezastrul.
Donatorul
în stop cardiac
Dr.
Radu Zamfir, chirurg la Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre donatorul în
stop cardiac, abordând o serie de aspecte aflate la limită, care nu țin
neapărat de o anumită specialitate, dar fără care donarea nu se poate face. De
la momentul în care se constată stopul cardiac până la momentul constatării
morții și luării unei decizii legate de acordarea consimțământului este un timp
foarte scurt, motiv pentru care lucrurile trebuie să urmeze o secvențialitate
foarte strictă.
Medicul
a prezentat amănunțit fiecare etapă prin care trece donatorul de la momentul
constatării morții până la finalizarea prelevării, apelând și la un bogat
suport de ilustrații: cum se face pregătirea pacientului și a organului pentru
prelevare, prelevarea propriu-zisă și instrumentarul necesar.
STEMI
în prespital
Infarctul
miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) este motivul de solicitare
care dă... palpitații atât operatoarelor, cât mai ales medicului coordonator,
atunci când nu are la îndemână un echipaj cu medic, pe care să-l trimită la
caz, spune dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov
(SABIF). STEMI are un foarte mare risc de deces și de aceea, în medicina de
urgență, are un statut privilegiat. Ocluzia este completă și, dacă nu se
intervine în primele șase ore, nu se mai poate face nimic pentru pacient. Nu se
mai poate reda societății un pacient integru din punct de vedere funcțional,
care să-și poată relua activitatea, ci cel mult un pacient cu grave probleme de
sănătate.
Pentru
a ilustra cât mai fidel ce înseamnă acești pacienți pentru serviciile de
urgență, dr. Mihaela Toza, medic la SABIF, a prezentat rezultatele unui studiu
prin care atrage atenția asupra criteriilor de diagnostic și de severitate în
prespital ale sindromului coronarian acut (SCA). Dintr-un total de aproape
240.000 de solicitări din perioada de șase luni analizată retrospectiv, 953 de
cazuri (0,4%) au fost cu diagnostic de STEMI, infarct miocardic, angor de novo,
forme clinice de SCA. S-a observat o prevalență crescută a SCA fără
supradenivelare de segment ST comparativ cu STEMI.
Durerea
abdominală
Printre
cei mai frecvenți pacienți sunt cei care acuză dureri abdominale, potrivit dr.
Adela Golea, medic-șef UPU-SMURD Cluj. Tabloul simptomatic adesea nu ajută la
precizarea diagnosticului, motiv pentru care examenul clinic capătă o
importanță deosebită în aceste cazuri. Ce
se poate face în prespital? Se pot identifica eventuale semne de gravitate,
care ar putea dezvălui o indicație chirurgicală: paloarea, marmorarea
tegumentelor, tahicardia și indicele de șoc (raportul între alura ventriculară
și tensiunea arterială), ușor de aflat, pentru că toți pacienții sunt
monitorizați.
Înainte
de a lua decizia de a deplasa sau nu pacientul la spital, echipajul trebuie să
stabilească dacă durerea abdominală este acută sau nu; dacă are debutul sub 48
de ore; este însoțită de la debut de tulburări de tranzit sau grețuri și
vărsături; dacă pacientul are un istoric abdominal (intervenții, alte patologii
etc.). Și automedicația poate influența tabloul clinic, deci trebuie verificat
dacă pacientul și-a administrat vreun medicament.
Se
poate iniția tratament în prespital dacă exista suspiciune de sepsis? Aici avem
o problemă de sistem în România, spune medicul clujean: „Tratamentul se începe
foarte tardiv, nu avem protocoale foarte clare pentru ceea ce reprezintă
sepsisul și pentru tulpinile de la noi; de obicei, pacienții sunt deja în șoc
septic atunci când se începe tratamentul antibiotic“.
Problemele
din urgențe
Principala
problemă abordată în proiectul Urgent Med Equity este lipsa de personal medical
pe ambulanță. Inițiatorii proiectului și-au propus să crească numărul
voluntarilor (în special din rândul studenților) și să facă lobby pentru
schimbarea legislației specifice medicinii de urgență.
Beneficiari
direcți sunt 98 de tineri care vor fi implicați, ca participanți activi, în
organizarea și desfășurarea unor întâlniri cu responsabilii pe politici de
tineret. Întâlnirile vor avea loc în cadrul a opt mese rotunde și opt seminare
organizate la București, Brașov, Baia Mare, Iași, Zalău, Cluj-Napoca, Sibiu și
Timișoara, precum și în două conferințe naționale (cea de față și cea de anul
viitor). Grupul de 98 de oameni este practic scheletul proiectului, după cum
spunea dr. Cristian Grasu: „Vrem să-i învățăm cum se implementează un proiect,
cum se susține o idee, cum se organizează o masă rotundă, un workshop, cum se
negociază cu autoritățile locale sau cele centrale în așa fel încât să ne
susținem ideile“. Proiectul își propune să producă schimbări la nivel
legislativ pentru realizarea unei „echități între drepturile pe care le are un
medic de pe ambulanță și un medic din spital“, dar și să găsească soluții
pentru deficitul de personal, prin creșterea oportunităților la angajare în
medicina de urgență de pe ambulanță, promovarea în universități a cursurilor de
prim ajutor și a voluntariatului în cadrul serviciilor de ambulanță.
Cristian
Grasu spune că este o greșeală sau „o neatenție“ faptul că medicii specialiști
în medicina de urgență care lucrează pe ambulanță au interdicții în a efectua
anumite manevre pe care sunt instruiți să le facă: „Această interdicție este un
atentat la dreptul pacientului la cea mai bună asistență medicală posibilă și
solicităm MS modificarea acestor prevederi. Atât timp cât ai fost învățat și
verificat că știi, iar protocolul spune că trebuie să faci, atunci faci, pentru
că altfel poți să fii acuzat de malpraxis“. ASAR va face lobby la nivel local,
național și european, în vederea influențării politicilor legate de medicina de
urgență prin serviciile de ambulanță.
De
remarcat că cea mai mare parte a participanților la conferința de anul acesta a
fost constituită din voluntari ai serviciilor de ambulanță din București și din
țară. Organizatorii spun că „vinovat“ de această prezență ar fi proiectul aflat
în desfășurare, care le oferă celor înscriși perspective de afirmare în
activitatea de urgență. Din păcate, deși organizatorii afirmă că și-au dorit și
prezența celor de la UPU-SMURD, aceasta a fost destul de redusă (au participat
doar prof. dr. Diana Cimpoieșu, de la Iași, și dr. Adela Golea, de la Cluj).
Cauza ar fi aniversarea, în aceeași perioadă, la Târgu Mureș, a 25 de ani de la
înființarea SMURD.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
