Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Frământările urgentiștilor

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE luni, 16 noiembrie 2015

     A șaisprezecea ediție a Conferinței naționale de medicină de urgență în prespital, desfășurată recent la Poiana Brașov, a stat sub semnul unei noi perspective: s-a dat startul proiectului „Urgent Med Equity“, derulat de Societatea de Salvare București (SSB), care, potrivit medicului Cristian Grasu, președintele SSB, își propune să insufle tinerilor dorința de a se specializa și lucra în cadrul serviciilor de urgență prespitalicești din România.

 

Categorii speciale de salarizare

 

     Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, afirmă că medicina de urgență este unul din sectoarele de care este cel mai mulțumit: „Suntem conștienți de tot ceea ce faceți. Apreciem că reușiți niște lucruri extraordinare, chiar dacă nu aveți încă toate condițiile tehnice, toate condițiile de bune practici europene“. În deschiderea conferinței, ministrul a adus în discuție subiectul creșterilor salariale din sistemul sanitar din acest an (cu 25%) și de anul viitor (tot cu 25%), reamintind că banii provin din economiile făcute prin introducerea cardului de sănătate. Ministrul a anunțat că la începutul anului viitor va fi introdus și cardul de sănătate pentru copii (categoria de vârstă 0–18 ani), convins că acest pas va crea și mai multe economii: „Banii vor rămâne tot în sistem și vor asigura în continuare sursele de finanțare“. În ce privește tranșa a doua de creșteri salariale, ministrul Bănicioiu spune că banii necesari vor fi prevăzuți în propunerea de buget pe anul 2016, pentru ca măsura să nu fie afectată de o eventuală cădere a guvernului.
     În completare, prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în MS, a arătat că propunerea cea mai importantă, deja aprobată, a fost introducerea a încă unui grad de salarizare, pentru angajații cu studii superioare de lungă durată și cu specializare obligatorie. „Pentru a deveni practicant, medicul trebuie să parcurgă un ciclu de pregătire de 10–13 ani: șase ani de facultate și între patru și șapte ani de specializare“, a explicat profesorul Săndesc. Între specialități, conform secretarului de stat, va exista o categorie specială pentru medicina de urgență (ambulanță, SMURD, UPU, ATI), cu un grad salarial superior față de celelalte specialități.
     O propunere organizatorică a avut și dr. Cristian Grasu, cu privire la obligativitatea concursului profesional pentru managerii de ambulanță.
Dr. Cristian Grasu
 

 

Proiectele STS

 

     Gen. Marcel Opriș, directorul Serviciului de Telefonie Specială (STS), a prezentat câteva din proiectele derulate pentru serviciile de urgență din România. Unul se referă la atragerea de voluntari care folosesc „mijloacele tehnice“, în vederea extinderii capacității serviciilor de urgență de a acorda asistență cetățenilor. „La un moment dat au existat două astfel de inițiative tehnologice, (…) dar numai una este funcțională din punctul nostru de vedere“, a spus directorul STS, referindu-se în cauză la proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“.
Gen. Marcel Opriș
 
     Un alt proiect în care este implicat STS are ca obiectiv „informatizarea completă“ a mașinii de urgență. Marcel Opriș spune că, până la sfârșitul acestui an, în toate mașinile de urgență din România va exista un dispozitiv conectat – „un fel de tabletă“, care va permite primirea alertelor și toate datele colectate de la caz. Dispozitivul va avea instalate mai multe aplicații utile în intervențiile din urgență, „inclusiv o aplicație de driving, cu ajutorul căreia se va ști unde este mașina, unde oprește, ce semafoare sunt pe traseu“, explică directorul STS. Cristian Grasu adaugă că aceste dispozitive vor conține și un cititor de carduri de sănătate, care îi va permite medicului de la fața locului să acceseze dosarul electronic al pacientului, în cazul în care are nevoie de informații rapide privind bolile de care suferă pacientul, alergiile, tratamentele pe care le urmează.
     Directorul STS a mai spus că, recent, s-au pus bazele unui alt proiect, „care s-ar putea să deschidă o nouă eră“ – telemedicina rurală. Este vorba de un parteneriat între STS și MS, de instalare a unor sisteme informatice, pentru început în cabinetele a doisprezece medici de familie, care le vor permite acestora să facă o serie de investigații, inclusiv imagistice. Datele rezultate vor fi transmise în sistemul informatizat, la servere de stocare, unde orice medic de specialitate le va putea consulta.

 

Răspunsul la dezastre

 

     Invitat special la conferința de anul acesta a fost paramedicul Adam Barrett (Marea Britanie), fondatorul organizației North East Rescue and Medical Services. Acesta a prezentat importanța implementării antrenamentelor în planificarea răspunsului la dezastre, cu accent pe implicarea și dedicarea în planificarea modului de acțiune în urgență și mai ales a formării personalului din echipele de salvare. În momentul în care se produce un incident, cel ajuns la fața locului nu trebuie să se gândească la soluțiile pe care le-ar adopta alții: „În loc să te uiți la ce fac America, Marea Britanie sau alte țări, încearcă să analizezi problema din perspectiva României și să vii cu o soluție românească. Dacă soluția nu se potrivește cu ceea ce au făcut ceilalți, nu e nimic de care să vă fie rușine: este pur și simplu soluția dv.“.
Paramedicul Adam Barrett
 
     Pornind de la faptul că „niciun serviciu de urgență din lume nu are suficient personal pregătit special pentru toate urgențele care au loc“, Barrett a explicat cât de importantă este implementarea elementelor de training în administrarea dezastrelor. Peste tot se apelează la voluntari, spunea acesta. Rolul lor este foarte important, „ei devenind parte integrantă în restabilirea infrastructurii după apariția evenimentului“. Foarte important este ca echipele de responsabili pentru urgențe – medici, asistente, voluntari – să fie pregătite înainte să apară dezastrul.

 

Donatorul în stop cardiac

 

     Dr. Radu Zamfir, chirurg la Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre donatorul în stop cardiac, abordând o serie de aspecte aflate la limită, care nu țin neapărat de o anumită specialitate, dar fără care donarea nu se poate face. De la momentul în care se constată stopul cardiac până la momentul constatării morții și luării unei decizii legate de acordarea consimțământului este un timp foarte scurt, motiv pentru care lucrurile trebuie să urmeze o secvențialitate foarte strictă.
     Medicul a prezentat amănunțit fiecare etapă prin care trece donatorul de la momentul constatării morții până la finalizarea prelevării, apelând și la un bogat suport de ilustrații: cum se face pregătirea pacientului și a organului pentru prelevare, prelevarea propriu-zisă și instrumentarul necesar.

 

STEMI în prespital

 

     Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) este motivul de solicitare care dă... palpitații atât operatoarelor, cât mai ales medicului coordonator, atunci când nu are la îndemână un echipaj cu medic, pe care să-l trimită la caz, spune dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF). STEMI are un foarte mare risc de deces și de aceea, în medicina de urgență, are un statut privilegiat. Ocluzia este completă și, dacă nu se intervine în primele șase ore, nu se mai poate face nimic pentru pacient. Nu se mai poate reda societății un pacient integru din punct de vedere funcțional, care să-și poată relua activitatea, ci cel mult un pacient cu grave probleme de sănătate.
     Pentru a ilustra cât mai fidel ce înseamnă acești pacienți pentru serviciile de urgență, dr. Mihaela Toza, medic la SABIF, a prezentat rezultatele unui studiu prin care atrage atenția asupra criteriilor de diagnostic și de severitate în prespital ale sindromului coronarian acut (SCA). Dintr-un total de aproape 240.000 de solicitări din perioada de șase luni analizată retrospectiv, 953 de cazuri (0,4%) au fost cu diagnostic de STEMI, infarct miocardic, angor de novo, forme clinice de SCA. S-a observat o prevalență crescută a SCA fără supradenivelare de segment ST comparativ cu STEMI.

 

Durerea abdominală

 

     Printre cei mai frecvenți pacienți sunt cei care acuză dureri abdominale, potrivit dr. Adela Golea, medic-șef UPU-SMURD Cluj. Tabloul simptomatic adesea nu ajută la precizarea diagnosticului, motiv pentru care examenul clinic capătă o importanță deosebită în aceste cazuri.    Ce se poate face în prespital? Se pot identifica eventuale semne de gravitate, care ar putea dezvălui o indicație chirurgicală: paloarea, marmorarea tegumentelor, tahicardia și indicele de șoc (raportul între alura ventriculară și tensiunea arterială), ușor de aflat, pentru că toți pacienții sunt monitorizați.
     Înainte de a lua decizia de a deplasa sau nu pacientul la spital, echipajul trebuie să stabilească dacă durerea abdominală este acută sau nu; dacă are debutul sub 48 de ore; este însoțită de la debut de tulburări de tranzit sau grețuri și vărsături; dacă pacientul are un istoric abdominal (intervenții, alte patologii etc.). Și automedicația poate influența tabloul clinic, deci trebuie verificat dacă pacientul și-a administrat vreun medicament.
     Se poate iniția tratament în prespital dacă exista suspiciune de sepsis? Aici avem o problemă de sistem în România, spune medicul clujean: „Tratamentul se începe foarte tardiv, nu avem protocoale foarte clare pentru ceea ce reprezintă sepsisul și pentru tulpinile de la noi; de obicei, pacienții sunt deja în șoc septic atunci când se începe tratamentul antibiotic“.

 

Problemele din urgențe

 

     Principala problemă abordată în proiectul Urgent Med Equity este lipsa de personal medical pe ambulanță. Inițiatorii proiectului și-au propus să crească numărul voluntarilor (în special din rândul studenților) și să facă lobby pentru schimbarea legislației specifice medicinii de urgență.
     Beneficiari direcți sunt 98 de tineri care vor fi implicați, ca participanți activi, în organizarea și desfășurarea unor întâlniri cu responsabilii pe politici de tineret. Întâlnirile vor avea loc în cadrul a opt mese rotunde și opt seminare organizate la București, Brașov, Baia Mare, Iași, Zalău, Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara, precum și în două conferințe naționale (cea de față și cea de anul viitor). Grupul de 98 de oameni este practic scheletul proiectului, după cum spunea dr. Cristian Grasu: „Vrem să-i învățăm cum se implementează un proiect, cum se susține o idee, cum se organizează o masă rotundă, un workshop, cum se negociază cu autoritățile locale sau cele centrale în așa fel încât să ne susținem ideile“. Proiectul își propune să producă schimbări la nivel legislativ pentru realizarea unei „echități între drepturile pe care le are un medic de pe ambulanță și un medic din spital“, dar și să găsească soluții pentru deficitul de personal, prin creșterea oportunităților la angajare în medicina de urgență de pe ambulanță, promovarea în universități a cursurilor de prim ajutor și a voluntariatului în cadrul serviciilor de ambulanță.
     Cristian Grasu spune că este o greșeală sau „o neatenție“ faptul că medicii specialiști în medicina de urgență care lucrează pe ambulanță au interdicții în a efectua anumite manevre pe care sunt instruiți să le facă: „Această interdicție este un atentat la dreptul pacientului la cea mai bună asistență medicală posibilă și solicităm MS modificarea acestor prevederi. Atât timp cât ai fost învățat și verificat că știi, iar protocolul spune că trebuie să faci, atunci faci, pentru că altfel poți să fii acuzat de malpraxis“. ASAR va face lobby la nivel local, național și european, în vederea influențării politicilor legate de medicina de urgență prin serviciile de ambulanță.
     De remarcat că cea mai mare parte a participanților la conferința de anul acesta a fost constituită din voluntari ai serviciilor de ambulanță din București și din țară. Organizatorii spun că „vinovat“ de această prezență ar fi proiectul aflat în desfășurare, care le oferă celor înscriși perspective de afirmare în activitatea de urgență. Din păcate, deși organizatorii afirmă că și-au dorit și prezența celor de la UPU-SMURD, aceasta a fost destul de redusă (au participat doar prof. dr. Diana Cimpoieșu, de la Iași, și dr. Adela Golea, de la Cluj). Cauza ar fi aniversarea, în aceeași perioadă, la Târgu Mureș, a 25 de ani de la înființarea SMURD.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.