Căile de implementare a ghidurilor de prevenţie pentru a îmbunătăţi
calitatea actului medical şi a îngrijirii pacientului cardiovascular la nivel
european au reprezentat tema congresului desfăşurat în perioada 14–15 iunie la
Dubrovnik. EuroHeartCare este congresul anual al Consiliului asistenţilor
medicali care îngrijesc pacienţi cardiovasculari şi a aliaţilor lor
profesionali.
Alături de 500 de participanţi din peste 40 de ţări am ascultat prezentarea
profesorului D. Milićić (Croaţia) despre oportunităţile şi provocările
ghidurilor. Noţiunile teoretice sistematizate şi explicate de acesta au fost
exemplificate în practică de prof. dr. Donna Fitzsimons (Marea Britanie). Jocul
de rol şi filmele pregătite ca exemple practice au fost regizate şi jucate cu
talent şi umor de asistentele din Marea Britanie. Când vezi ce şi cum fac sau
vorbesc propriii tăi colegi, şi beneficiile aduse pacienţilor, te gândeşti că
poţi face şi tu acelaşi pas în practica medicală reală.
Lucrările congresului, indiferent de patologia cardiovasculară profesionist
prezentată, au ca numitor comun „mecanismele“ de sudare a echipelor medicale,
cu ajutorul ascultării active. Evenimentul care mi-a plăcut cel mai mult a fost
masterclass-ul precongres cu tema „Parteneriatul cu pacienţii şi familiile lor
pentru a comunica factorii de risc cardiovascular şi de a promova optimizarea
stilului de viaţă“, susţinut de dr. Mark Cobain (autorul Heart Age
http://www.heartage.me/) şi prof. asoc. Lola Coke.
Modul interactiv de desfăşurare mi-a permis să prezint particularităţi ale
relaţiei medic de familie–pacient, să exemplific, în cadrul exerciţiilor
propuse, noţiuni şi atitudini din practica actuală de cabinet. Cunoaştem
detalii despre familia şi locul de muncă al pacientului, despre posibilităţile
şi limitele financiare, precum şi despre durerile şi bucuriile lui. În acest
fel, pentru gestionarea factorilor de risc, pe lângă argumentele raţionale, ştiinţifice,
le putem folosi cu succes şi pe cele psiho-emoţionale.
Implementarea cu succes în practică a ghidurilor presupune nu doar
cunoaşterea acestora, ci şi aplicarea unor tehnici motivaţionale şi de
comunicare cu pacientul şi familia acestuia, astfel încât identificarea şi
monitorizarea factorilor de risc sau a complicaţiilor să poată duce la
schimbări reale de comportament şi stil de viaţă, cu efect benefic asupra
sănătăţii atât din punct de vedere cardiovascular, cât şi metabolic. Aceste
tehnici ne-au fost prezentate de prof. asoc. Lola Coke (SUA). O atenţie
deosebită a fost acordată problemelor pacientului cu insuficienţă cardiacă:
evoluţia, complicaţiile, decompensările, îngrijirile speciale şi, nu în ultimul
rând, atitudinea atentă a personalului medical faţă de nevoile sale pentru creşterea
calităţii vieţii.
În cadrul congresului s-au desfăşurat patru ateliere de resuscitare
cardiorespiratorie, cu câte şase participanţi, care, în 45 de minute, au avut
ocazia să înveţe şi să practice manevrele pe manechine, sub îndrumare
profesionistă.
Pentru noi, sesiunile de postere au fost o importantă ocazie de a prezenta
în faţa comisiei realizările Asociaţiei Române de Educaţie în Hipertensiunea
Arterială (ARE-HTA), în special proiectul de formare a celor zece echipe de
profesionişti, formate din câte o asistentă, un medic de familie şi un
psiholog, implementat în 14 oraşe din România.
Marile echipe, din care şi pacientul face parte, se construiesc cu răbdare,
se bazează pe respect şi valorizare reciprocă, fără ca limitele personale şi
profesionale să devină bariere în comunicare.