Newsflash
Diverse

Implantologie, inovaţie, interdisciplinaritate

de Alexandra NISTOROIU - mai 29 2015
Implantologie, inovaţie, interdisciplinaritate

Când volumul de abstracte are 423 de pagini şi cântăreşte vreo două kilograme, eşti îndreptăţit să crezi că manifestarea va fi (cel puţin) densă în informaţie. Şi de data aceasta chiar aşa a fost. Bucureştiul a fost recent gazda ediţiei cu numărul 20 a Congresului Societăţii Balcanice de Stomatologie, BASS 2015, având ca temă principală noile abordări interdisciplinare în reabilitarea orală şi generală. Manifestarea a reunit peste 900 de participanţi din mai mult de 20 de ţări din interiorul şi exteriorul spaţiului balcanic (România, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Macedonia, Grecia, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Turcia, dar şi Anglia, SUA, Coreea de Sud, Franţa, Germania, Italia, Turkmenistan şi Azerbaidjan). Congresul s-a ţinut pentru a treia oară în România şi a fost a doua ediţie coordonată de prof. dr. Norina Forna, de curând aleasă vicepreşedinte BASS.

 

 

   La ceremonia de deschidere a congre­sului a fost prezent şi ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care le-a cerut tinerilor stomatologi să rămână să îşi dezvolte cabinete de medicină dentară în ţară. Tânărul stomatolog aflat la conducerea MS a subliniat necesitatea implementării unor politici prin care medicii dentişti să fie motivaţi să practice în ţară, dar nu a intrat în detalii.

 

CBCT şi intervenţii moderne

 

   Timp de patru zile, programul ştiinţific s-a desfăşurat, în paralel, în trei săli, oferind, pe rând, prezentări orale, conferinţe în plen, expoziţii de postere ştiinţifice şi workshop-uri cu un caracter aplicativ. În total, peste 700 de lucrări, în diferite formule, au fost prezentate la BASS 2015. Toate specialităţile medicinii orale au beneficiat de o abordare cvasiexhaustivă, fiind discutate inovaţii recente: tehnologiile robotizate, implantarea minim invazivă, este­tica, microscopia endodontică, siste­mele ceramice de restaurare prin tehnici computerizate. „Această ediţie aduce nou practicile axate pe sisteme robotizate, pe sisteme numerice care realizează investigarea pacientului, pe CBCT (cone beam computed tomography – tomografie computerizată cu radiaţie divergentă), pornind de la simplele investigaţii în zona capului şi gâtului şi continuând cu cele ale organismului privit ca un întreg“, ne-a declarat prof. dr. Norina Forna, preşedinta congresului.
   De pildă, la secţiunea de radiologie orală, prof. dr. Attila Berberoglou (Cipru) a prezentat felul în care CBCT poate fi folosită pentru a interpreta leziunile periapicale şi periodontale. CBCT produce informaţie tridimensională despre scheletul facial şi despre dinţi, această metodă de radiodiagnostic fiind din ce în ce mai frecvent utilizată în practică de specialişti din diferite arii ale medicinii dentare: parodontologie, endodonţie, ortodonţie, chirurgie ortognatică, traumatologie şi implantologie. Familiarizarea cu aspectele anatomice şi patologice ale leziunilor periapicale şi periodontale îi poate ajuta pe profesionişti să descopere boli ascunse şi să diagnosticheze timpuriu afecţiuni maxilo-faciale, în special cazurile care prezintă durere referită.

 

Ateliere practice

 

   Programul manifestării a fost condi­mentat cu ateliere hands-on, în timpul cărora participanţii au putut profita de expertiza lectorilor pentru a deprinde tehnici moderne şi inovatoare. Prof. dr. Radu Septimiu Câmpian şi dr. Willi Andrei Uriciuc (Cluj-Napoca) au susţinut un workshop abordând tratamentele dentare minim invazive ce folosesc restaurarea cu răşini compozite ranforsate cu fibre de sticlă. Participanţii au putut descoperi astfel structura, componentele şi proprietăţile fizice ale compozitelor ranforsate cu fibre şi au putut dobândi cunoştinţele tehnice pentru a fabrica restaurări directe sau indirecte de diferite tipuri.
   Dr. Florin Manuel Roşu (Iaşi) a susţinut workshopul de resuscitare cardiopulmonară în practica dentară. „Jucând“ respiraţia spontană, blocajul căilor respiratorii, vocea, sunetele, electrocardiograma şi alte caracteristici clinice, s-a utilizat un simulator complex pentru medicina de urgenţă.
   În ultimii ani, medicina dentară s-a dezvoltat mult, iar o parte din tratamentele dentare includ intervenţii chirurgicale, motiv pentru care unii pacienţi cu comorbidităţi asociate prezintă un risc crescut la tratamentele dentare. Pacienţii cu afecţiuni convulsive sau epilepsie au o sensibilitate crescută la hipoxie, ceea ce creşte posibilitatea de a face o criză. Şocul anafilactic reprezintă o reacţie de hipersensibilitate dramatică, brutală, după ce contactul cu anumite substanţe generează eliberarea unor mediatori chimici şi, în cele din urmă, colapsul cardiocirculator şi respirator. Acestea sunt doar câteva dintre situaţiile în care un medic dentist ar putea avea nevoie de un training specializat în acordarea asistenţei medicale de urgenţă.
   Tot practic a fost şi atelierul lui Luca Arduini (Italia), susţinut în completarea prezentării în plen cu aceeaşi temă: noi tehnici de compactare osoasă. Specialistul italian în implantologie orală a prezentat o tehnică chirurgicală minim invazivă ce face intervenţia de elevaţie a sinusului maxilar mai uşoară, mai sigură şi mai rapidă, eliminând riscul ca pacientul să dezvolte sindrom de vertij paroxistic benign, implicit la folosirea tehnicii Summers.
   Claudio şi Pietro Albi (Italia) au susţinut un atelier pe tema aplicării tehnologiilor digitale în reabilitarea orală, insistând asupra intervenţiilor chirurgicale ghidate, implanturilor pentru reconstrucţia osoasă şi corticotomiei ghidate.

 

O tehnică subapreciată

 

   Programul manifestării a oferit o perspectivă tip 360 de grade asupra medicinii orale, astfel că, grupate tematic, conferinţele ţinute în plen au acoperit capitole importante precum: implantologia orală, radiologia orală, protetica dentară, chirurgia maxilo-facială. O parte din sesiunile organizate în plen au fost rezervate interdisciplinarităţii în medicina orală, reunind atât experţi în diferite supraspecializări ale medicinii dentare, cât şi medici din afara stomatologiei.
   Ne-a atras atenţia prezentarea susţinută de profesorul german de origine română Ady Palti pe tema elevaţiei sinusului maxilar, a complicaţiilor ce pot să apară în cadrul acestei intervenţii şi a celor mai recente progrese în realizarea acestei proceduri. „Elevaţia sinusală este, de fapt, o tehnică de bază în implantologie, pe care, din păcate, numai 3% din implantologi o fac. O metodă foarte sigură şi simplă, dacă eşti pregătit. Dacă nu eşti pregătit, bineînţeles că rata de complicaţii ajunge la 50%“, ne-a explicat profesorul Palti. La implantologii cu experienţă, rata de succes a elevaţiei sinusului este de peste 91–92%. În ultimii ani, această intervenţie se realizează cu materiale pe bază naturală, ceea ce o face mai ieftină şi mai sigură: scade riscul de infecţii şi de rejet. „Majoritatea medicilor trebuie să ştie ce avantaje are această metodă ca să o introducă în practica de zi cu zi. Încă nu am ajuns acolo. Dar nu numai în România, nici în alte ţări“, subliniază profesorul Palti, care are o experienţă de peste 30 de ani în implantologia orală şi este fost preşedinte al International Congress of Oral Implantologists. În Germania a fondat, în urmă cu 20 de ani, Academia internaţională de implantologie, unde se şcolesc medici din întreaga lume în diferite tehnici inovatoare.

 

Ecografia şi sialolitotriţia

 

   „Astăzi suntem toţi plini de salivă, din cauza conjuncturii socioeconomice şi politice în care trăim“, a început prof. dr. Alexandru Bucur una dintre cele mai vii expuneri ale congresului, pe tema tratării sindromului obstructiv al glandelor salivare atât prin chirurgia convenţională, cât şi prin noile tehnici minim invazive. Profesorul Bucur a susţinut o pledoarie pentru folosirea ecografiei în chirurgia maxilo-facială, de multe ori abandonată în favoarea altor metode de diagnostic, dar mai ieftină şi mai fidelă decât acestea: „Încă rămânem tributari unor tehnici vechi. Din păcate, cea mai ieftină tehnică şi care ar depista peste 98% din cazurile de sindrom obstructiv de glandă salivară, ecografia rămâne destul de ascunsă. De ce? Pentru că chirurgii maxilo-faciali au o lene. Şi decât să facă un curs de ultrasonografie, mai bine se duc şi-şi iau competenţa de implantologie. E un alt câştig, e drept, nu putem compara“, a explicat specialistul motivele pentru care crede că ecografia este subapreciată şi subfolosită. Totuşi, a insistat el, în vreme ce investigaţiile clasice, CT cu sau fără substanţă de contrast, au costuri mai ridicate, ecografia este o metodă neinvazivă, care redă starea glandulară în timp real. „Pe ecografie putem discuta absolut toată patologia glandelor salivare şi nu numai. Dacă nu eşti obişnuit cu aceste imagini, par selenare. Dar te obişnuieşti. Aşa cum se face ecografia materno-fetală obligatorie, cred că ar trebui să revizuim un pic algoritmul terapeutic şi în medicina orală“, a spus profesorul Bucur. A adăugat că ecografia ar trebui să fie obligatorie în monitorizarea pacienţilor supuşi intervenţiilor chirurgicale pentru afecţiuni maligne.
   În ceea ce priveşte tratamentul sindromului obstructiv de glandă salivară, decanul Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti a trecut în revistă atât tratamentele convenţionale, cât şi metoda inovatoare a sialolitotriţiei, tratament minim invaziv care scade timpul necesar reabilitării orale şi îmbunătăţeşte rezultatele clinice. Pentru a-l efectua este nevoie de un aparat care combină partea de ecografie cu cea de litotriţie. Primul pas spre efectuarea corectă a intervenţiei este dat de reperarea ecografică a calculilor. În a doua etapă are loc dezintegrarea calculilor cu ajutorul undelor de şoc, iar fragmentele mici obţinute se elimină (dar nu întotdeauna) pe ductul salivar principal, ieşind în afara cavităţii orale.

 

Molarul de şase ani, cheia ocluziei

 

   Influenţa molarului de şase ani asupra întregului sistem dento-maxilar a fost tema căreia i-a dedicat o prezentare exhaustivă prof. dr. Ecaterina Ionescu. În contextul ortopediei dento-faciale, molarul de şase ani influenţează multe decizii terapeutice, deoarece joacă un rol important în creşterea facială şi în echilibrul dintre arcade. Molarul de şase ani nu este influenţat de schimbările evoluţionare care se petrec şi este susceptibil la agenezie numai în cazuri extrem de rare. Nu modifică doar structura arcadelor, ci şi întreaga arhitectură facială, alterând dimensiunea verticală a ocluziei. Judecând după poziţia sa în arcada superioară, primul molar permanent transmite forţele ocluziei prin creasta zigomatică şi apoi se dispersează prin neurocraniu. În literatura de specialitate, diferiţi autori îl numesc „creasta-cheie“, dar şi „cheia ocluziei“. Joacă, de asemenea, un rol ce nu trebuie neglijat în reabilitarea orală, deoarece, în multe cazuri, cel puţin în ţara noastră, după cum a arătat prof. dr. Ecaterina Ionescu, pacienţii se prezintă cu extracţii ale primului molar permanent care au dus la schimbări importante ale ocluziei, odată cu migraţia dinţilor vecini.

 

Fonduri europene pentru stomatologi

 

   Un punct forte al manifestării a fost organizarea unui seminar pe tema accesării fondurilor europene pentru domeniul medical, în special pentru optimizarea prin dotări a praxisului. Seminarul a fost realizat de Societatea Română de Reabilitare Orală în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene şi o instituţie bancară, în calitate de potenţial creditor. Medicii participanţi au avut ocazia să pună mai multe întrebări cu privire la tipurile de cheltuieli şi proiecte pentru care pot solicita finanţare, mecanismele de rambursare, tipurile de furnizori cu care pot lucra pentru achiziţionarea de echipamente noi.
   BASS 2015 a găzduit şi întâlnirea decanilor din România, o reuniune ce a avut ca temă centrală armonizarea curriculei de învăţământ medical românesc şi alinierea ei la mediul academic european. Au fost prezenţi şi decani ai facultăţilor de medicină dentară din alte ţări, ceea ce a oferit prilejul unor discuţii despre potenţiale mobilităţi de tip Erasmus între universităţile partenere. „S-au propus, de asemenea, legi noi menite să îmbunătăţească abordarea practicii medicale în rândul studenţilor şi al tinerilor practicieni, prin programele de asistenţă medicală şi orientare în carieră“, spune prof. dr. Norina Forna.
   Congresul de la Bucureşti a aniversat două decenii de afiliere a Societăţii balcanice de stomatologie la Federaţia mondială a medicinii dentare (World Dental Federation). Din BASS fac parte specialişti din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Grecia, Cipru, Muntenegru, Macedonia, România, Serbia, Turcia.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe