Recent, la Paris, a avut loc Congresul Societății europene de hipertensiune
arterială (ESH). Președinții manifestării științifice au fost prof. dr. Xavier Jeunemaitre
(Franța) și prof. dr. Enrico Agabiti Rosei (Italia). Programul științific a inclus
sesiuni de cercetare, postere, conferințe „state of the art“, sesiuni plenare, workshopuri,
sesiuni de întâlnire cu experții, prezentări de cazuri clinice, dar și sesiuni de
training în noile tehnici de determinare a valorilor tensiunii arteriale și riscului
cardiovascular. De asemenea, în program au fost incluse unele sesiuni comune ale
ESH cu o serie de societăți științifice naționale.
O atenție particulară a fost acordată noilor tehnologii și dispozitive
de măsurare a tensiunii arteriale. Prof. dr. Enrico Agabiti Rosei, președintele
ESH, a susținut conferința „Consecințele fiziopatologice și clinice ale remodelării
arterelor mici“.
Actualmente, în cadrul Societății europene de hipertensiune arterială
funcționează 12 grupuri de lucru pentru studiul experimental și clinic al diverselor
subdomenii din cercetările în hipertensiunea arterială: grupul de lucru de hipertensiune
arterială la copii și adolescenți, de monitorizare a tensiunii arteriale și variabilitate
cardiovasculară, de hipertensiune endocrină, de hipertensiune și creier, de hipertensiune
și rinichi, de hipertensiune și disfuncție sexuală, de tratament intervențional
al hipertensiunii arteriale, de hipertensiune, tromboză și aritmii etc. Fiecare
grup a organizat în cadrul congresului propriile sesiuni de comunicări științifice.
Diversitatea acestor grupuri de lucru reflectă complexitatea cercetărilor actuale
în domeniul hipertensiunii arteriale.
În cadrul congresului a existat și o sesiune comună a țărilor balcanice,
în cadrul căreia au fost prezentate date din activitatea centrelor de excelență
în cercetarea hipertensiunii arteriale. Prof. dr. Maria Dorobanțu (România) a prezentat
rezultatele preliminare ale studiului SEPHAR III, referitor la prevalența hipertensiunii
arteriale în România.
O serie de sesiuni au fost dedicate optimizării managementului hipertensiunii
arteriale prin tehnologia informației și comunicării, fiind prezentate aplicațiile
pentru smartphone-uri ale ESH. Îmbunătățirea aderenței la tratamentul antihipertensiv
rămâne un deziderat. Monitorizarea electronică a tensiunii arteriale și măsurarea
nivelului plasmatic sau urinar al medicamentelor reprezintă mijloacele de evaluare
a aderenței la tratament.
La congres s-a discutat și despre rolul denervării renale în controlul
hipertensiunii arteriale, despre siguranța, eficacitatea și cost-eficiența ultimelor
tehnologii de denervare renală. În sesiunea „Hot topics in hypertension“ au fost
prezentate ghidurile ESH pentru copii și adolescenți, ghidurile Societății europene
de cardiologie pentru factorii de risc cardiovascular, semnificația alurii ventriculare
ca factor de risc cardiovascular și raportul beneficiu/efecte secundare ale tratamentului
antihipertensiv. A fost reiterată necesitatea individualizării tratamentului antihipertensiv
în funcție de profilul de risc și comorbidități.
Un minisimpozion a fost dedicat utilității indexului Cardio-Ankle
Vascular Index (CAVI) în practică, acesta putând fi folosit pentru stratificarea
riscului cardiovascular. Tensiunea arterială nocturnă ar putea fi măsurată continuu
și neinvaziv utilizând indexul Pulse Transit Time (PTT).
Funcția endotelială și testarea rigidității arteriale au fost subiecte
abordate în cadrul mai multor simpozioane, în care au fost prezentate noi dispozitive
pentru evaluarea statusului hemodinamic, tensiunii arteriale centrale și rigidității
arteriale în condiții de ambulator, timp de 24 ore. Aceste dispozitive permit analiza
undei pulsului prin metoda oscilometrică de măsurare a tensiunii arteriale timp
de 24 de ore. Velocitatea undei pulsului este cel mai bun marker pentru evaluarea
afectării organelor țintă în hipertensiunea arterială, dispozitivul pOpmetre prezentat
la Paris fiind un instrument noninvaziv și portabil de măsurare a velocității undei
pulsului.
La evenimentul din Paris au fost prezentate și rezultatele finale
sau preliminare ale celor mai importante studii clinice în domeniul hipertensiunii
arteriale: studiul DENER-HTN (24 hours blood pressure monitoring to predict and
assess impact of renal denervation), studiul LIFE (Impact of achieved systolic blood
pressure on renal function in hypertensive patients) și studiul SLEPT (Sleep to
lower elevated blood pressure).
O clasă nouă de medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale
la bolnavii cu insuficiență cardiacă este reprezentată de inhibitorii de aminopeptidază
A cerebrală (BAPAIS), care inhibă activitatea sistemului renină-angiotensină cerebral.
Sindromul de apnee în somn este o comorbiditate importantă a pacienților cu hipertensiune
arterială, în special a celor cu hipertensiune rezistentă la tratament, acesta constituind
tema unei sesiuni în care s-a discutat despre rolul presiunii pozitive continue
în căile aeriene (CPAP) în controlul valorilor tensionale. S-a vorbit și despre
rigiditatea arterială, utilitatea studiilor de poligrafie ventilatorie la hipertensivi,
modificările factorilor coagulării la pacienții cu sindrom de apnee în somn de tip
obstructiv și hipertensiune arterială.