În perioada 4–8 octombrie a avut loc la Sinaia a XXIV-a
conferință națională anuală, cu participare internațională, a Societății Române
de Hematologie (SRH) și a Societății Române de Medicină Transfuzională (SRMT).
Cele două specialități medicale, hematologia clinică și medicina
transfuzională, deși au domenii de activitate diferite, au ca obiect principal
sângele sub variatele lui aspecte, ceea ce îi determină pe membrii acestor
societăți să organizeze manifestări științifice anuale comune.
În cadrul conferinței au fost organizate sesiuni separate
dedicate fiecărei societăți în parte. De asemenea, a existat și o sesiune de
comunicări pentru asistentele medicale. Manifestarea științifică s-a bucurat de
un număr record de 650 de participanți, dintre care medici aproape 450, 110
asistente medicale și 85 de biologi și biochimiști. De asemenea, s-a
înregistrat un număr de 18 participanți internaționali din: Italia, Spania,
Germania, Israel, Marea Britanie, Ungaria, Austria, Republica Moldova, Croația,
SUA, Elveția.
Noi soluții terapeutice în melanomul metastazat
Programul a inclus sesiuni de comunicări, prezentări plenare cu
caracter educațional, dar și rezultate ale studiilor clinice sub formă de
poster. Prezentările cu caracter educațional au avut ca teme principale:
aplicațiile inhibitorilor punctelor de control ale sistemului imun în
hemopatiile maligne (prof. dr. Galafteon Oltean, Târgu Mureș), noua grupă de
medicamente care a adus rezultate semnificative în cazul mai multor tumori solide,
îndeosebi în melanomul metastazat și cancerul pulmonar. A rezultat că aceste
medicamente reușesc să reducă efectul inhibitor al celulelor tumorale asupra
răspunsului imun antitumoral.
Acestea produc rezultate favorabile și la pacienții hematologici,
îndeosebi la cei afectați de limfomul Hodgkin clasic aflat în recădere după
transplantul autolog sau după administrarea de brentuximab vedotin. De
asemenea, efecte benefice s-au înregistrat și la cei cu limfomul folicular sau
limfom non-Hodgkin (LNH) cu celule mari difuz în recădere sau în cazul
utilizării acestora ca tratament de consolidare după autotransplant.
Limfoamele gastrointestinale
Despre limfoamele gastrointestinale a vorbit prof. dr. Anca
Roxana Lupu, București. Tractul digestiv este sediul extraganglionar cel mai
frecvent afectat în evoluția limfoamelor non-Hodgkin. Majoritatea limfoamelor
cu interesare digestivă își au originea în limfocitul B, unele entități
clinico-morfologice de LNH, precum limfomul asociat mucoaselor, limfomul cu celule
T asociat cu enteropatie și limfomul folicular afectează mai frecvent această
regiune anatomică. A fost relevată importanța factorului infecțios în
etiopatogenia limfoamelor digestive, tratamentul infecției cu Helicobacter
pylori fiind capabil numai el să inducă regresia tumorii în limfoamele
gastrice localizate având aspectul imunohistologic de „LNH asociat mucoaselor”.
PV și tratamentul cu inhibitori de JAK 2
O serie de aspecte actuale în policitemia vera (PV), afecțiune
care aparține bolilor mieloproliferative cronice caracterizate de prezența
cromozomului Ph (sau gena BCR-ABL) au fost sintetizate de prof. dr. Hortensia
Ioniță (Timișoara). Este importantă pentru diagnostic și tratament evidențierea
mutației genei JAK2, a exonilor 14-V617F (cel mai frecvent) și 12. Această
mutație se asociază cu PV la 95% din pacienți, dar se întâlnește și în
mielofibroza primară și trombocitemia esențială în proporție de 50–60%. Rezultă
că prin simpla evidențiere a mutațiilor de la nivelul genei JAK2 se poate stabili
doar diagnosticul de boală mieloproliferativă, fără a se preciza despre ce
entitate este vorba, aceasta realizându-se prin coroborarea cu datele clinice
și paraclinice. În ultimii ani, pacienții cu PV au început să beneficieze și de
tratamentul cu ruxolitinib, un inhibitor de JAK 2 și JAK1, indicat la cei
refractari sau intoleranți la tratamentul cu hidroxiuree și sau interferon.
Această clasă de medicamente este capabilă să inducă chiar un răspuns molecular
major.
Medicina personalizată în hematologia clinică
O prezentare cu caracter didactic dar și cu implicații practice
prin ilustrarea cu un caz foarte relevant, a fost cea a prof. dr. Daniel Coriu
(București) referitoare la importanța folosirii lenalidomidei în tratamentul
mielomului multiplu (acest medicament nu este încă accesibil în România).
Prezentarea referitoare la macroglobulinemia Waldenstrom a prof.
dr. Ana-Maria Vlădăreanu (București) a evidențiat faptul că în 90% din cazuri
este prezentă mutația MYDD88 (L265P) care poate deveni o țintă terapeutică. Un
progres însemnat l-a reprezentat demonstrarea eficacității remarcabile a
ibrutinib, un nou inhibitor de tirozinkinază, deosebit de activ și în alte boli
limfoproliferative cronice.
Alte prezentări au abordat teme ca atitudinea în cazul asocierii
hemopatiilor maligne cu sarcina (conf. dr. Nicoleta Berbec, București),
actualități în tratamentul leucemiei acute mieloide la vârstnici (conf. dr.
Anca Bojan, Cluj-Napoca), imunitatea în cancer (conf. dr. Cătălin Dănăilă,
Iași), locul inhibitorilor histondeacetilazelor în tratamentul limfoamelor
maligne (prof. dr. Rodica Mihăilă, Sibiu), tratamentul fără citostatice în
limfoproliferările cronice (conf. dr. Horia Bumbea, București), autofagia
(prof. dr. Ljubomir Petrov, Cluj-Napoca), tratamentul cu inhibitori de
tirozinkinază în leucemia mieloidă cronică (conf. dr. Andrei Coliță,
București), trombozele viscerale în bolile mieloproliferative cronice (dr.
Iulia Ursuleac, București), tratamentul limfoamelor CD30+ (prof. dr. Daniel
Coriu, București), medicina personalizată în tratamentul LAM.
Tratamentul profilactic în hemofilie
Deosebit de importantă s-a dovedit prezentarea „Schimbarea
perspectivei în hemofilie cu ajutorul tratamentului personalizat” a prof. dr.
Daniel Coriu, din care a reieșit necesitatea implementării susținute a
programului de tratament profilactic al manifestărilor hemoragice la pacienții
cu hemofilie din România. Acțiunea trebuie sprijinită de medicii de alte
specialități, îndeosebi de medicii de familie, care vin în contact cu acești
pacienți încă de la vârsta copilăriei. Demersurile au în spate un program
specializat care permite administrarea corectă a preparatelor antihemofilice în
funcție de vârsta pacientului, tipul și orarul activităților și riscurile
acestora.
Medicina transfuzională și bolile hematologice
Centrele de transfuzie au ca obiectiv principal recrutarea
donatorilor de sânge, prelevarea de sânge de la donatori, testarea, procesarea
sângelui și furnizarea acestuia spitalelor. O nouă activitate desfășurată de
unele centre de transfuzie sanguine din România este recrutarea de donatori
neînrudiți de celule stem hematopoetice. De aceea, în programul secțiunii de
medicină transfuzională au fost incluse, printre multe altele, teme de interes
practic, ca „Registrul național al talasemiei majore” (dr. Florentina
Vlădăreanu, București), „Temeri și preocupări pentru implementarea unui sistem
de calitate bazat pe cerințele de bună practică în centrele și unitățile de
transfuzie sanguină” (dr. Alina Dobrotă), „Rolul laboratorului HLA în medicina
transfuzională” (dr. Monica Duțescu, București). Secțiunea dedicată
asistentelor medicale a oferit acestora posibilitatea de a prezenta aspecte din
practica de îngrijire a pacientului hematologic. „Asistența medicală și rolul
său educator în relația cu pacientul cu leucemie limfatică cronică”, „Reacțiile
post-transfuzionale”, „Administrarea anticorpilor monoclonali” au fost câteva
din temele prezentate.
Interdisciplinaritatea și hematologia clinică
Prof. dr. Anca Bojan (Cluj-Napoca), în calitate de președinte al
comitetului de organizare a conferinței SRH, a apreciat calitatea
prezentărilor. În cadrul sesiunii educaționale au fost prezentate atât subiecte
teoretice, cât și practice, utile pentru înțelegerea mecanismelor anumitor boli
hematologice și a modului de acțiune al noilor agenți terapeutici. Datorită
evoluției spectaculoase a cercetărilor în domeniu au fost introduse în practică
multe medicamente noi, atât pentru tratamentul inițial, cât și pentru formele
refractare sau în recădere. De asemenea, foarte utilă a fost participarea în
acest an a medicilor din alte specialități (nefrologie, medicină internă etc).
O abordare corectă a unui pacient hematologic presupune o colaborare
interdisciplinară. Medicii tineri, rezidenți și specialiști participă în număr
tot mai mare la aceste manifestări științifice, unii dintre ei fiind
prim-autori sau coautori ale unor lucrări sau prezentări.
Și-au adus contribuția un număr important de invitați străini,
specialiști recunoscuți în domeniile lor de activitate, dintre care amintim:
prof. dr. Simona Soverini și prof. dr.
Fausto Castagnetti (Universitatea din Bologna, Italia), prof. dr. Andreas
Reiter (Universitatea de Medicină din Mannheim, Germania), prof. dr. Graham
Collins (Spitalul Universitar Oxford, Marea Britanie), prof. dr. Tamar Tamdor
(Haifa, Israel), prof. dr. Gabor Mikala (Universitatea Semmelweis, Budapesta,
Ungaria), prof. dr. Gabriel Ghiaur (Spitalul Johns Hopkins, Baltimore, SUA),
dr. Haifa Kathrin Al-Ali (Universitatea din Halle, Germania), prof. dr. Enrique
Ocio (Universitatea din Salamanca, Spania), prof. dr. Heinz Ludwig (Spitalul
Wilheminen, Viena, Austria), fostul președinte al Societății europene de
oncologie medicală, prof. dr. Rajko Knez (Universitatea din Dubrava, Zagreb, Croația),
dr. Alessandra Tedeschi (Milano, Italia).
Prof. dr. Anca Roxana Lupu, președintele SRH, susține că
Societatea Română de Hematologie este una dintre cele mai vechi societăți de
hematologie din Europa, înființată în anul 1932, la un an după societatea
franceză (prima din lume). Actualmente, societatea numără aproape 300 de membri
cotizanți și este condusă de un președinte, patru vicepreședinți din București,
un secretar general și are un bord științific format din șefii secțiilor de
hematologie din toată țara. Există legături strânse și cu alte societăți
științifice din România: cea de Transplant Medular, de Transfuzii și de
Citometrie.
Congresul asociației europene de hematologie (AEH) și congresele
anuale sunt o permanentă preocupare a societății. Există întâlniri organizate
în cadrul congresului european cu reprezentanții societăților internaționale.
Grupuri de lucru din cadrul SRH sunt integrate în activitatea grupurilor
europene. SRH este prezentă anual la conferințele societăților balcanice de
hematologie. Aceste sesiuni comune se organizează pe rând în cadrul fiecărei
conferințe naționale. Există și un acord de colaborare cu societatea din
Republica Moldova. Anual, sunt organizate trei manifestări naționale printre
care: școala de vară pentru rezidenți și tineri hematologi, care anul acesta
s-a bucurat de o largă participare și a rezidenților din țările balcanice și
din Republica Moldova, alături de tinerii hematologi din România, viitorul
specialității noastre.
Pacienții cu afecțiuni hematologice pot să solicite a doua
opinie în centre de renume din afara țării sau să fie tratați acolo. România
poate oferi pacienților tot ceea ce înseamnă performanțe diagnostice și
terapeutice, comparabile cu cele din alte țări. În această ordine de idei, prof.
dr. Anca Roxana Lupu a dorit să menționeze eforturile deosebite făcute pentru a
avea și a crește Registrul național de donatori voluntari de celule stem
hematopoietice, afiliat la registre internaționale pentru ca pacienții români
să poată recurge, la nevoie, la donatori din afara țării, ceea ce deja s-a
întâmplat.
Monitorizarea pacienților cu boli hematologice
Programul național de oncologie
rambursează diagnosticul și tratamentul pacienților cu afecțiuni maligne
hematologice, inclusiv pe cel al leucemiilor acute, iar Programul național de
radioterapie se adresează și pacienților hematologici. Repartiția teritorială a
hematologiei are o situație particulară. Hematologul trebuie să aibă
laboratoare performante care să permită diagnosticul bolii și urmărirea
răspunsului terapeutic, astfel încât există situații în care pacienții cu
afecțiuni hematologice maligne, mai ales cronice, pot să fie urmăriți de multe
ori de oncologul teritorial. Acesta are un rol important în îngrijirea și
dispensarizarea pacienților hematologici, în condițiile în care aceștia au o
speranță mai mare de viață și pot prezenta frecvent patologii legate de
efectele adverse ale medicamentelor hematologice. Medicul de familie este
esențial pentru pacient, indiferent de boală, fiind cel care îl îndrumă către
specialist și cel care integrează patologiile pacientului, indiferent de natura
lor.
Afecțiunile hematologice maligne fac parte din domeniul
hematologului, care trebuie să aibă o permanentă legătură cu medicul de
familie, prin scrisoarea medicală. În același timp, rolul medicului de familie
este esențial în domeniul pacienților cu hemofilie, copii sau adulți, care au
nevoie de o implicare complexă a diferitelor specialități medicale.
Probleme de diagnostic și tratament în bolile limfoproliferative
Dr. Radu Niculescu, secretar al SRH, a menționat câteva detalii
despre activitatea societății. Anul acesta a avut loc la Cluj-Napoca reuniunea
grupurilor de lucru unde s-au dezbătut probleme actuale de diagnostic și
tratament în domeniul mieloproliferărilor și bolilor limfoproliferative. S-au
stabilit o serie de protocoale, urmând ca pe baza lor să se creeze o
omogenizare a tratamentului acestor afecțiuni. Altă acțiune importantă a SRH a
fost primul simpozion româno-moldav, o reuniune care a avut loc la Chișinău,
unde au participat aproximativ 50 de membri ai SRH împreună cu cei ai
Societății de hematologie și transfuziologie din Republica Moldova. Simpozionul
a fost marcat de semnarea unui protocol de colaborare între cele două societăți
privind acțiunile de învățământ, cercetare științifică și îngrijire medicală.
De asemenea, o altă manifestare științifică importantă a fost a patra ediție a
Școlii de vară pentru rezidenții hematologi. Anul acesta, evenimentul a avut o
deosebită importanță prin faptul că au participat invitați din opt țări
balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Turcia).
Aceștia au fost impresionați de tematică și nivelul științific al
prezentărilor.
Supraspecializarea și importanța ei în hematologie
Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Centrului de Hematologie și
Transplant Medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a explicat
problemele actuale. Departamentul de hematologie pe care îl conduce este cel
mai mare din țară, cu aproximativ 180 de paturi, care sunt distribuite pe patru
secții, a patra secție fiind cea dedicată transplantului medular. De asemenea,
există o bancă de celule stem și un departament de medicină de laborator.
Laboratorul dedicat hematologiei este foarte important. El are mai multe
compartimente, cel dedicat citologiei și citochimiei, hemopatologiei,
hemostazei și coagulării, biologiei moleculare, imunochimiei, citogeneticii și,
nu în ultimul rând, citometriei în flux. De asemenea, în cadrul Centrului
există și un compartiment de studii clinice. S-a încercat armonizarea
departamentului în cadrul unui spital modern, care să funcționeze integrat. Și
chiar dacă hematologia pare un domeniu restrâns, s-au înregistrat progrese
importante.
Este practic imposibil ca o singură persoană să achiziționeze
toate informațiile noi și mai ales să le și aplice în practica de rutină.
Supraspecializarea este importantă în acest domeniu. A fost creat un
departament de leucemii acute, care se vrea a fi un model pentru toate centrele
din țară. Leucemia acută este o boală extrem de complicată și este nevoie de
specialiști care să trateze această patologie. Un expert în leucemia acută nu
poate trata doar un caz pe săptămână. De aceea, a fost înființată o secție
întreagă de 30 de paturi cu cinci medici care se ocupă doar de această boală.
În cadrul acestei secții există un adevărat nucleu de oameni tineri, de
asistente și medici foarte dedicați, care au învățat să lucreze cu acești
oameni extrem de fragili.
Nu în ultimul rând, un lucru foarte important este dezvoltarea
laboratorului. A fost creat un laborator de biologie moleculară utilat conform
standardelor europene. În cadrul acestuia lucrează experți, profesioniști care
pot stabili un diagnostic molecular, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu. În acest
moment, în Centrul de hematologie și transplant medular se poate stabili
diagnosticul și se pot monitoriza pacienții la standarde comparabile cu cele
europene. Pe viitor se dorește înființarea unui nucleu de cercetare.
În compartimentul de leucemii acute trebuie să existe un spațiu
de camere sterile care să protejeze bolnavul de infecții în perioada de aplazie
postterapeutică. Deși nu au existat fonduri de la Guvern, prin intermediul
ONG-urilor și sponsorilor au fost strânse fondurile pentru a construi aceste
camere sterile cu filtre HEPA. Banii sunt, dar din păcate riscul seismic pe
care îl are clădirea spitalului blochează eforturile.
Studiile clinice și realitatea din practica medicală zilnică
Prof. dr. Gabriel Ghiaur a apreciat că în studiile clinice,
comparativ cu practica medicală curentă, există anumite diferențe. În esență
este vorba de două feluri de probleme: statusul de performanță și cel social al
pacienților întâlniți în practica curentă și costurile mari și în creștere ale
medicamentelor noi, care le fac aproape inaccesibile în multe țări.
Într-adevăr, este un aspect care suscită discuții, pentru că rezultatele unui
studiu reflectă doar parțial realitatea. Motivele pentru care ele nu sunt o
oglindă a realității sunt multiple. La Universitatea Johns Hopkins din
Baltimore (Maryland, SUA), 70–80% din pacienți provin din populația de culoare
sau sunt imigranți hispanici care au o educație medicală relativ sumară și cu
un statut social scăzut. Dar, cea mai mare parte dintre pacienții încadrați în
studii clinice sunt de condiție socială relativ ridicată și sunt albi. Acest
exemplu demonstrează că pacienții tratați în aceste studii clinice nu sunt
pacienții consultați în practica curentă. Aceștia sunt selecționați, atât în
funcție de statusul de performanță, cât și de comorbidități, stare materială,
asigurarea medicală etc. Un alt aspect important este faptul că într-un studiu
clinic pacienții sunt monitorizați altfel decât în practica de zi cu zi, mult
mai riguros, conform unui protocol strict, pacientul fiind mereu la dispoziția
medicului. Este o realitate recunoscută și de aceea este utilă și cunoașterea
aspectelor din „viața reală”. În acest sens, are valoare și raportarea
rezultatelor personale, „post-market analysis”. Aceasta este o încurajare pentru
cei care lucrează în departamentele mai defavorizate, să-și comunice
rezultatele, și dacă acestea sunt pertinente și corecte, își au valoarea lor.
Activitatea hematologilor români a început să fie cunoscută în
urmă cu aproximativ trei-patru ani. Se încearcă găsirea posibilităților de
pregătire pentru cadre medicale din România care să meargă în SUA. S-au obținut
trei burse ale Societății americane de hematologie pentru stagii de lucru, de
care au beneficiat prof. dr. Daniel Coriu, dr. Szofia Varady (pentru transplant
medular) și dr. Codruța Popa (calificată pentru citometrie în flux).
Din relatarea de
la conferința Societății Române de Hematologie și a Societății Române de
Medicină Transfuzională, publicată în „V. m.” nr. 45 din 10 noiembrie, la
pag. 8, și semnată de dr. Radu Gologan, a fost omis următorul paragraf: „În
cursul Conferinței a avut loc și un eveniment aniversar, sărbătorirea dlui
profesor Dan Coliță, membru al Academiei de Științe Medicale, fost șef al
Clinicii de Hematologie din Institutul Clinic Fundeni timp de 20 de ani, cu
ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. I-au fost prezentate omagii din partea
foștilor elevi, astăzi profesori și șefi de clinică, i s-a înmânat o diplomă și
un cadou din partea SRH. Profesorul Coliță a ținut prezentarea „Sindroame de
graniță (mielodisplazic/mieloproliferativ cronic): actualități privind
diagnosticul, patogeneza și tratamentul”. De asemenea, titlul și intertitlurile
aparțin redacției.