În perioada 15–17 noiembrie 2012, la Timişoara,
s-a desfăşurat a 32-a Conferinţă Naţională de Informatică Medicală – RO-MEDINF
2012. Manifestarea ştiinţifică, având calitatea şi ţinuta cu care ne-am obişnuit,
a fost excelent organizată de Societatea Română de Informatică Medicală
(SRIM), sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale (AŞM) şi în cooperare cu
Universitatea „Politehnica“ şi cu Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Victor Babeş“ din Timişoara.
Au participat, conform tradiţiei, în primul
rând universităţile sau facultăţile de medicină şi farmacie din România, ca şi
alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare româneşti, dar şi mulţi
studenţi. Din nou, deficitară a fost prezenţa autorităţilor, inclusiv a
reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, dar şi a unora dintre marile firme
implicate în informatica de sănătate. A existat însă o participare internaţională,
din care trebuie să evidenţiem prezenţa lui Patrick Weber (Elveţia), preşedintele
Federaţiei Europene de Informatică Medicală (EFMI), şi a lui Alexander Hoerbst,
din Austria, purtător de cuvânt EFMI. Au fost prezenţi şi specialişti din
Grecia şi Serbia. Datorită acestor prezenţe, practic toate lucrările s-au desfăşurat
în limba engleză.
Expunerile, derulate timp de trei zile, ca şi
sesiunea de postere, au acoperit domeniile tradiţionale ale informaticii de sănătate.
S-a văzut, încă o dată, că problemele puse de lipsa strategiilor naţionale de
informatizare în sănătate sunt prezente şi în alte ţări europene. Se fac şi
aceleaşi greşeli, cum ar fi: declanşarea unor acţiuni înainte să existe un plan
clar, încercarea de a aborda toate subsistemele simultan sau blocarea derulării
unor proiecte, la mijlocul lor, din lipsă de fonduri. În privinţa României, s-a
subliniat din nou faptul că inexistenţa unei strategii adoptate ca document
oficial, cu putere de lege, a dus în ultimii ani la o risipă importantă de
fonduri destinate informatizării în sectorul sanitar.
S-au abordat, fireşte, subiectele de mare
actualitate ale domeniului: dosarul electronic de sănătate, cardul de sănătate,
reţeta electronică şi instrumentele pentru decizia managerială. În acest
context, a fost urmărită cu mult interes experienţa firmei Syonic din Timişoara,
acoperind 4,3 milioane de pacienţi şi 1.300 de unităţi de servicii de sănătate.
Una dintre marile probleme cu care informatica de sănătate se va confrunta
într-un viitor apropiat, pe măsura integrării diferitelor aplicaţii şi baze de
date în sisteme naţionale şi supranaţionale, este cea a standardelor şi a
interoperabilităţii. În lucrările prezentate s-au evidenţiat, în acest sens,
contribuţiile unor colective de la firma Siveco şi din Timişoara.
A fost, ca de obicei, bine reprezentat şi
capitolul de telemedicină. O aplicaţie, care a şi obţinut premiul RO-MEDINF,
leagă deja Spitalul General din Vârşeţ (Serbia) de Spitalul Judeţean de Urgenţă
din Reşiţa şi de un cămin de sănătate, fiind în lucru extinderi viitoare. În
acest proiect, cooperarea prin telediagnostic şi teleconsult medical (de pildă,
asupra unor imagini radiologice) au redus considerabil costurile şi timpul de răspuns,
mai ales în urgenţe. S-au prezentat şi lucrări interesante în domeniul
teleasistenţei sau al monitorizării la distanţă a pacienţilor, de pildă în
tulburări ale somnului, cum ar fi perioadele de apnee.
O secţie specială a conferinţei a fost
consacrată domeniului informaticii pentru nursing, o provocare pentru secolul
XXI. S-a subliniat că asistentele medicale vor accepta să execute procedurile
informatice doar dacă vor fi convinse că noile tehnici le aduc avantaje
practice în activităţile curente pe care le efectuează în spital. Astfel de
avantaje pot fi semnalarea de către calculator a situaţiilor de urgenţă sau a
incompatibilităţilor medicamentoase, având ca efect evitarea unor complicaţii
nedorite.
Un alt domeniu dezbătut a fost cel al
instruirii în informatica medicală sau folosind tehnici de informatică medicală.
O propunere interesantă în această direcţie a fost cea a creării de laboratoare
virtuale, inclusiv pentru însuşirea unor tehnici chirurgicale, folosind
ultimele evoluţii ale tehnicii de calcul.
S-a prezentat, ca şi în trecut, un număr
mare de lucrări cu caracter de cercetare, în domenii precum: sisteme de
asistare a deciziei medicale, interfaţa om-calculator, siguranţa datelor,
reprezentarea şi prelucrarea datelor medicale, prelucrarea imaginilor, modele
în psihiatrie etc. Pentru aceste cercetări s-au folosit tehnici de biostatistică,
teoria haosului, metoda Monte Carlo, reţele neurale, analiză semantică etc.
La închiderea conferinţei, s-au conferit, pe
lângă premiul principal, şi tradiţionalele premii „Edmond Nicolau“ pentru
excelenţă în tehnologie şi „Monica Mărăşoiu“ pentru autori tineri.
Cu acelaşi prilej, la 17 noiembrie 2012, s-a
organizat o masă rotundă privind relaţiile dintre EFMI şi SRIM, urmată de
adunarea generală a Societăţii Române de Informatică Medicală. Preşedinta
acesteia, prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar (Universitatea
„Politehnica“ din Timişoara), a propus alcătuirea în România a unor „grupe de lucru“
de informatică medicală, la fel cu cele existente în EFMI. Pentru început, s-au
definit nucleele a cinci astfel de grupuri: nursing, instruire,
microdispozitive, prelucrare de imagini şi prelucrare de date. S-a hotărât
totodată ca următoarea conferinţă RO-MEDINF să aibă loc, anul viitor, la Bucureşti.