În perioada 18–21 septembrie a.c., în
incinta Hotelului Internaţional din Iaşi, s-a desfăşurat ediţia a X-a a
Congresului Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară (SRCCV).
Evenimentul, prezidat de prof. dr.
Grigore Tinică, s-a bucurat de prezenţa a peste 600 de participanţi. Cele
patru zile de congres au cuprins conferinţele unor lectori de prestigiu din
România şi alte ţări europene, dar şi din Japonia sau SUA. Lucrările au
acoperit o tematică vastă şi de mare actualitate, participanţii având şansa
să-şi prezinte contribuţiile proprii, observaţiile clinice şi să-şi actualizeze
cunoştinţele. „Pe lângă programul ştiinţific bogat, reuniunea noastră a
constituit un prilej de cunoaştere reciprocă şi a contribuit la strângerea
legăturilor ştiinţifice şi de prietenie între participanţi“, a declarat prof.
dr. Grigore Tinică, preşedintele congresului SRCCV 2014.
Ediţia
aniversară, din acest an, a congresului SRCCV a fost onorată de prezenţa
fondatorului chirurgiei cardiovasculare româneşti, prof. dr. Ioan Pop de Popa,
care a brevetat peste 30 de invenţii personale.
Manifestarea
interdisciplinară a reunit atât specialişti din domeniul chirurgiei cardiovasculare,
cât şi reprezentanţi ai specialităţilor conexe: cardiologie, anestezie şi
terapie intensivă, medicină de familie şi, în premieră, în acest an,
specialişti în boli infecţioase.
La
eveniment a fost prezent şi prof. dr. Lucian Lozonchi, specialist în chirurgia
cardiovasculară, absolvent al UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, de 15 ani stabilit în
SUA. A prezentat, în premieră, o procedură revoluţionară de implantare a valvei
mitrale cu ajutorul cateterului, despre care ne-a oferit mai multe detalii:
– În
ce constă metoda de implantare transcateter?
– Metoda se numeşte implantarea valvei
mitrale prin mijloace de cateter. După cum foarte multă lume ştie, acum,
bolnavii cu risc operator ridicat beneficiază de o valvă aortică ce se poate
comprima într-un cateter şi se pune în poziţie aortică. Operaţia aceasta este
realizată acum şi în România în câteva centre. Preţul este unul foarte ridicat.
– Cât costă o valvă?
–
O valvă aortică, în SUA, se vinde cu 30.000 de dolari, dar în Europa preţul
este mai mic, deoarece competiţia este mai mare, aici, preţul variind între
15.000 şi 18.000 de euro. Vorbind despre valva mitrală, nimeni în lume nu a
reuşit să comercializeze şi să facă o valvă care să funcţioneze adecvat în
poziţia respectivă, deşi multe grupuri încearcă o competiţie, întrecându-se
unii pe alţii, reducând totul la cine va ajunge să realizeze această valvă
mitrală prin cateter.
– Lucraţi la acest proiect din 2007. A fost
dificil drumul? Am înţeles că aveţi o colaborare foarte bună cu un partener din
Germania.
–
Este foarte adevărat, lucrez cu un specialist din Germania, profesorul George
Louter şi, împreună cu acesta, am inventat valva care a fost testată pentru
început în laborator, apoi pe animale. Testele au fost făcute, mai întâi, în
Germania, apoi în SUA, însă, acum, cu ajutorul unei companii şi a unor echipe
de ingineri foarte talentaţi am ajuns să modelăm, să facem o valvă care să
poată fi implantată în corpul uman. Această valvă a fost deja testată cu succes
în America de Sud, unde a fost aplicată pacienţilor. Am scos valva, apoi
pacienţii au fost supuşi intervenţiei chirurgicale necesare. Peste două
săptămâni vom implanta din nou această valvă, în premieră mondială în Germania.
– De ce aţi ales Germania?
–
Am ales Germania, în primul rând, pentru că de acolo este colegul şi prietenul
meu, alături de care am inventat această valvă, iar aici, în Germania, se află
un pacient care nu are o altă soluţie de salvare decât prin utilizarea acestei
noi descoperiri. El şi-a dat consimţământul să fie supus acestei proceduri noi,
care poate să-i ofere o calitate mai bună a vieţii, prelungindu-i astfel
speranţa de viaţă, măcar pentru câteva luni sau câţiva ani.
Nu
suntem atât de bogaţi ca să cumpărăm lucruri ieftine
Raportat
la premiera prezentată de prof. dr. Lucian Lozonschi, prof. dr. Grigore Tinică,
şeful Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi, speră ca aceasta să fie
efectuată cât de curând şi la Iaşi. Preşedintele congresului ne-a mai spus că
astfel de intervenţii sunt finanţate suboptimal în România.
– Care sunt aşteptările, domnule doctor?
Este posibil ca astfel de intervenţii să fie făcute şi în spitalele din Iaşi?
– Doctorul
Lucian Lozonschi ne-a făcut o vizită în spital şi a constatat că şi noi suntem
pregătiţi pentru a efectua asemenea intervenţii. Singurul motiv pentru care
încă nu efectuăm astfel de operaţii îl reprezintă finanţarea suboptimală a
chirurgiei cardiovasculare din România. Pe de altă parte, numai asemenea
întâlniri, la nivel înalt, pe care le prezintă colegii noştri din străinătate,
pot stimula şi introducerea acestor tipuri de tratamente şi în România, pentru
că trebuie să pornim de la proverbul englezesc: „Nu suntem atât de bogaţi ca să
cumpărăm lucruri ieftine“. În chirurgia cardiovasculară toate device-urile, toate lucrurile sunt
foarte scumpe, dar, cu toate acestea, sunt extrem de eficiente şi să nu uităm
că viaţa pacienţilor nu are preţ. Dacă pacientul nu este supus operaţiei
chirurgicale prin acest procedeu de implantare transcateter, atunci atât
familia, cât şi pacientul sunt nevoiţi să cheltuie mai mulţi bani pentru
tratamente, pentru produsele necesare menţinerii bolii sub control. Şi nu numai
ei, chiar şi compania de asigurări de sănătate şi Ministerul Sănătăţii,
societatea în general, cheltuie mai mult pentru întreţinerea unui asemenea
pacient, care nu poate fi tratat şi ca o speranţă de viaţă redusă.
