Conferinţa Naţională de Tabacologie
„Parteneriatul medical – o soluţie spre o lume fără fumat“, organizată pe final
de an 2013, la Piteşti, de Societatea Română de Pneumologie, a avut trei puncte
mari de interes: celebrarea Zilei naţionale fără tutun, o masă rotundă pe tema
reducerii prevalenţei fumatului la adulţi şi o conferinţă de presă.
Tematica abordată pe parcursul desfăşurării
lucrărilor conferinţei a acoperit spectrul afecţiunilor cauzate de tabagism,
regăsibile în specialităţile de pneumologie, oncologie, alergologie, pediatrie,
medicină internă şi medicină de familie. Aceste specialităţi au fost
reprezentate la conferinţă de peste 150 de participanţi. Nu au fost omise nici
impactul fumatului pasiv, strategiile naţionale
şi internaţionale în combaterea consumului de tutun, colaborările
interdisciplinare, drumul legislativ de succes în controlul tabagismului etc.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,
consumul de tutun reprezintă principala cauză de deces din lume. În anul 2011,
numărul fumătorilor de pe întreg mapamondul era estimat la un miliard. Peste
cinci milioane de oameni mor din cauza efectelor tutunului în fiecare an – mai
mult decât cei care mor din cauza infectării cu HIV/SIDA, malariei şi
tuberculozei. În plus, fumatul este un factor de risc major în şase din cele
opt principale cauze de mortalitate din lume (prof. dr. Florin Mihălţan, dr.
Ioana Munteanu, Bucureşti). După inhalarea persistentă, la nivel pulmonar apar
inflamaţia, riscul ridicat de infecţie şi carcinogeneza.
Copiii, sub triplă expunere
Abordarea educaţiei pentru prevenirea
consumului de tutun în rândul adolescentelor, ca şi managementul persoanelor de
sex feminin cu afecţiuni cauzate de fumat, inclusiv al gravidelor fumătoare, a
constituit o demonstraţie de rigoare ştiinţifică şi spirit civic din partea
conf. dr. Antigona Trofor (Iaşi). Conform cercetărilor realizate de dr. Monica
Man şi colab. (Timişoara), copiii din mediile defavorizate socio-economic sunt
mai expuşi la fumul de ţigară în interiorul casei (opt din zece copii), iar
pentru adolescenţi, fumatul pasiv constituie un pericol încă subestimat (dr.
Alina Abrudan şi colab., Timişoara).
De interes real s-a bucurat şi comunicarea
referitoare la expunerea copiilor la fumatul „de mâna a treia“ (reziduurile de
tutun existente mai ales în casă fiind un risc pentru sănătatea copiilor care
intră în contact cu ele – dr. Veruti
Damaris şi colab., Craiova). Din acest punct de vedere şi nu numai, pediatrii
se află într-o poziţie unică şi importantă, din care pot aborda problema fumatului
la părinţi, datorită interacţiunilor multiple şi regulate cu aceştia, luând în
considerare consecinţele nefavorabile pe care fumatul le are asupra sănătăţii
pacienţilor lor (Mihaela Oros – Bucureşti). Foarte oportună s-a dovedit
prezentarea, documentată, asupra „rolului fumatului activ şi pasiv în
dezvoltarea şi exacerbarea astmului“ (dr. Edith Simona Ianoşi şi colab., Târgu
Mureş) acordată în mod fericit cu „importanţa combaterii fumatului la tinerii
adulţi atopici“ (dr. Mihaela Trenchea, dr. Oana Arghir, Constanţa).
Pacienţii cu leziuni de displazie severă şi
carcinom in situ prezintă un risc
crescut de a dezvolta cancerizare; riscul este urmarea distribuţiei multifocale
a leziunilor în locuri mult îndepărtate (se menţionează noţiunea nouă,
anatomoclinică, de „câmp de cancerizare“, unde întreg epiteliul bronşic este
expus la carcinogen) (conf. dr. George Mihail Marc, Piteşti). De altfel, relaţia
dintre fumat şi cancerul bronhopulmonar, binecunoscută, dar inepuizabilă ca
problematică, a făcut obiectul a încă două comunicări, una cu tentă
epidemiologică (prof. asoc. dr. C. Didilescu, Craiova), iar cealaltă –
patogenică (conf. dr. Mimi Niţu si colab., Craiova). Rămânând în subiect,
interesante au fost şi reperele practice dintr-o strategie a terapiei personalizate
a cancerului bronhopulmonar prezentate de prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu şi
colab. (Oradea-Bucureşti), care a pus în valoare mutaţiile la EGFR active,
prezente pe suprafaţa celulelor neoplazice şi care, deşi răspândite în toate
tipurile histologice de cancer pulmonar, predomină doar la pacienţii cu
adenocarcinom, şi mai cu seamă în populaţia asiatică nefumătoare de sex
feminin.
Modificările funcţiei pulmonare la
persoanele care fumează zilnic apar înaintea simptomelor respiratorii, ele
depinzând de durata fumatului şi de numărul de ţigări fumate zilnic;
diagnosticul precoce al bolii pulmonare cronice şi comunicarea cu pacienţii
poate îmbunătăţi decizia renunţării la fumat (dr. Corina Mărginean, Târgu Mureş).
Dr. Roxana Nemeş şi colab. (Bucureşti) au întregit tabloul clinico-funcţional
al consecinţelor fumatului prin datele legate de fumat rezultate din ancheta naţională
BPOC.
Interdisciplinaritatea pe care o implică
activitatea antifumat a fost excelent relevată de cardiologul prof. dr. Kikeli
Pál István (Târgu Mureş). Pentru practicienii tabacologi, parcurgerea
particularităţilor sevrajului la pacienţii cu boli pulmonare (dr. Ioana
Munteanu, prof. dr. Florin Mihălţan) a prilejuit un beneficiu sigur, fiind
vorba de rezultatele unei experienţe redutabile, acumulate în timp.
Între accize şi educaţie medicală
Pe un alt palier al tematicilor abordate
este menţionabil faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii propune o nouă iniţiativă
– „The endgame for tobacco“. Această nouă strategie care anunţă decesul
fumatului necesită crearea unui climat care să permită guvernanţilor să acţioneze
în sensul implementării acesteia şi, în al doilea rând, să pregătească publicul
printr-un uriaş efort organizaţional.
Campaniile antifumat şi intervenţiile
specifice care să vizeze pacienţii vârstnici sunt necesare nu doar în România,
dar şi în numeroase alte ţări din Comunitatea Europeană (dr. Milena Adina Man şi
colab., Cluj-Napoca). Pe aceleaşi coordonate, conf. dr. Doina Todea
(Cluj-Napoca) a pledat pentru introducerea unei legislaţii ferme privind
interdicţia fumatului în toate spaţiile aferente locului de muncă, considerată
chiar prioritate de sănătate publică, procedând la o predicţie a beneficiilor
ce ar rezulta din aceasta. La o aprofundare a elementelor de ordin legislativ
legate de fumat, naţionale şi internaţionale, a procedat în expunere şi prof.
dr. Eugen Chelaru (Facultatea de Drept şi Administraţie a Universităţii din
Piteşti).
În România, oscilăm între susţinerea legislaţiei,
dar fără afectarea industriei tutunului, şi educaţia medicală continuă, acţiuni
de promovare a sănătăţii susţinute de diverse organizaţii profesionale (printre
care SRP), ONG-uri şi Ministerul Sănătăţii (prof. dr. Florin Mihălţan, dr.
Ioana Munteanu, Bucureşti). Potrivit declaraţiilor unui fost, până recent,
ministru al economiei, industria tutunului „este al doilea mare contributor la
bugetul statului după Petrom”. Rezultatele obţinute ca urmare a implementării
în anul 2007 a Programului „Stop Fumat“ al Ministerului Sănătăţii au demonstrat
că, dacă există voinţă politică, susţinere financiară şi profesionalism, există
şi rezultate (dr. Teodora Ciolompea, dr. Magda Ciobanu, MS).
O implicare majoră în desfăşurarea lucrărilor
au avut-o comunicările cu tematică de tabacologie realizate de colectivul
Spitalului de Pneumoftiziologie Leordeni, Argeş, privind statusul de fumător al
pacienţilor cu tuberculoză internaţi, precum şi comunicările privind impactul
pe care l-a avut fumatul asupra patologiei respiratorii la asistaţii din
unitate (dr. Marioara Micu şi colab.). Remarcabilă a fost contribuţia unui
colectiv larg de chirurgi toracici în susţinerea „repertoriului“ conferinţei
(„Impactul fumatului în pneumotoraxul spontan primitiv“ susţinut de dr. C.
Bolcaş şi colab.– Bucureşti; „Rolul mediastinoscopiei în stadializarea
cancerului bronhopulmonar“ aparţinând dr. Cristian Paleru şi colab., Bucureşti ş.a.),
precum şi al altor categorii de specialişti prezenţi la conferinţă (dr. Eliza
Lupu, DSP Argeş; kinetoterapeut pr. dr. Daniela Ene şi colab., Bucureşti; dr.
Daniela Bică, Craiova).
Masa rotundă „Universităţi fără fumat şi
importanţa lor în reducerea prevalenţei fumatului la adult“ a constituit un alt
eveniment de seamă al conferinţei, pas important în elaborarea unei curricule
unitare destinate noţiunilor de tabacologie ce trebuie predate studenţilor.
În cursul zilei a treia a conferinţei a avut
loc şi o sesiune pentru asistenţi şi kinetoterapeuţi, cu subiecte conexe
tabacologiei, precum: ţigările electronice (dr. Ioana Munteanu), îngrijiri paliative
ale formelor terminale de boli respiratorii (dr. Emilia Tabacu, Bucureşti),
îngrijiri medicale, oxigenoterapie şi nebulizare (as. pr. lic. Nicoleta
Constantin, Bucureşti) etc.
Conferinţa a prilejuit lansarea „Ghidului
european pentru renunţare la fumat“, cofinanţat prin Programul de Sănătate al
Uniunii Europene. Rezultatul votului electronic pentru alegerea noii conduceri
a Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie pentru următorul
mandat de doi ani a decis realegerea doamnei dr. Ioana Munteanu în funcţia de
preşedinte, recunoaştere a competenţei cu care a condus activitatea secţiunii
în primul mandat.
