Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Medici bine crescuți

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 11 decembrie 2015

     Evoluțiile ultimilor ani ne-au dovedit cu vârf și îndesat că sunt încă multe cazurile în care, în pofida progresului științific, societatea în ansamblul ei pare să regreseze. Exemplul cel mai la îndemână vine din zona bolilor infecțioase pediatrice, unde campaniile de vaccinare au devenit victimele propriilor succese și unde utilizarea antibioticelor a ajuns atât de frecventă încât a scăzut eficacitatea medicamentelor. Cea mai frecventă greșeală, în aceste situații, este să începem să căutăm vinovații și să arătăm cu degetul. Invariabil către alții. Scăderea acoperirii vaccinale a copiilor nu este, așa cum poate ne-ar plăcea să credem, în principal vina activiștilor antivaccinare, care inundă internetul cu apocalipse false, ci mai ales vina medicilor – aceștia fie nu au suficiente informații, fie nu au destul timp și nici răbdare să discute cu părinții, fie nu știu pur și simplu cum să o facă. La fel, rezistența la antibiotice are o importantă componentă comunitară, dar este în primul rând rolul profesioniștilor din sănătate – medici și farmaciști – de a educa populația în privința utilizării corecte a acestor medicamente. Ușor reductiv, cele mai multe explicații au un numitor comun: educația. A medicilor, a pacienților și a aparținătorilor.

 

Cine face educație?

 

     De educația pacienților și a aparținătorilor ar trebui să se ocupe în special sistemul de educație formală, dar acesta este cronic în suferință în România. Educația pentru sănătate nu își are încă, din păcate, locul în programa școlară, iar aceasta se reflectă și prin statisticile dezastruoase, care fac din România o pată mai mereu roșie pe harta Europei. De cealaltă parte, faptul că medicilor noștri le lipsesc prea des abilitățile de comunicare și dorința de a fi la curent cu cele mai noi informații profesionale se vede și din avântul pe care l-au luat tot felul de practici pseudomedicale, care, deși lipsite de vreun fundament, vând prin abilitățile de PR ale celor care le practică. Soluția pentru ieșirea din impasul actual nu este simplă decât în principiu. Educația presupune o viziune pe termen lung, eforturi constante și multă voință.
     Complet atipică pentru un centru ca Brașovul, cu o minusculă facultate de medicină, este tocmai lecția pe care universitatea de aici o dă unor centre cu infinit mai multe pretenții. Anual, în orașul transilvan se organizează, sub egida Societății europene de boli infecțioase pediatrice (ESPID), un program educațional destinat pediatrilor, infecționiștilor, epidemiologilor și medicilor de familie, prin care aceștia află cele mai noi date pe subiecte precum vaccinarea, infecțiile bacteriene, virale, fungice sau parazitare, ori tratamentul modern în diverse afecțiuni infecțioase ale copilului. Nici ediția de anul acesta – a opta – a cursului ESPID nu a făcut excepție. Medicilor participanți le-a fost pregătit un program echilibrat, cu noutăți și actualizări, prezentate de o serie de lectori de prestigiu din Europa.

 

RSV și CMV

 

     Hermione Lyall, de la Imperial College din Londra, a prezentat o trecere în revistă a diagnosticului și managementului infecției congenitale cu citomegalovirus (CMV), care poate îmbrăca o foarte mare variabilitate în prezentarea clinică, de la nou-născutul cu afectare severă la sugarul complet asimptomatic. Discuția începe cu riscul femeii însărcinate de a contracta primoinfecția cu CMV și cu momentul în care această infecție are efectul cel mai puternic asupra dezvoltării produsului de concepție. La copiii afectați, indicația pentru tratamentul antiviral cu ganciclovir sau valganciclovir trebuie atent cântărită, deoarece medicația nu este defel lipsită de riscuri.
Ron Dagan
 
     Ron Dagan, fost președinte ESPID și viitor președinte al Societății internaționale de boli infecțioase, a prezentat o serie de informații noi despre unele vaccinuri intrate demult în uz, dar și date promițătoare despre posibile noi vaccinuri. Astfel, disputa dintre vaccinul poliomielitic inactivat (vaccinul Salk, cu administrare intramusculară – IPV) și cel oral (vaccinul Sabin, cu tulpini atenuate – OPV) pare să fi ajuns la o soluție neașteptată: ambele vaccinuri ar trebui să fie utilizate. Există dovezi puternice că IPV stimulează mai bine imunitatea la nivelul mucoasei intestinale la copiii la care s-au administrat multiple doze de OPV decât ar putea să o facă o nouă doză de OPV. Aceste dovezi stau la baza noului plan de eradicare completă a bolii prin eliminarea ultimelor rezervoare de boală și prin scăderea vulnerabilității la transmiterea bolii a zonelor în care infecția a fost deja eradicată. OMS recomandă ca schemele de vaccinare poliomielitică să nu mai fie exclusiv cu OPV, ci să includă cel puțin o doză de IPV. Profesorul israelian de la Soroka Medical Center a prezentat pe larg și relația foarte interesantă dintre infecția cu virusul sincițial respirator (RSV) și cea cu pneumococ. Studiile de până acum au arătat că infecția cu RSV, una dintre cele mai frecvente infecții respiratorii ale copilului, potențează infecția cu pneumococ și favorizează totodată apariția acesteia prin predispoziția tisulară la însămânțare bacteriană pe care o generează și prin leziunile directe pe care le produce în parenchimul pulmonar.
Profesorul Ron Dagan (Israel) și Hermione Lyall (UK), oficiali ai ESPID, discutând managementul infecției congenitale cu CMV
 
Mai mult, RSV crește – printr-un mecanism neelucidat încă – virulența tulpinilor de Streptococcus pneumoniae. Interacțiunile descrise sunt tot atâtea argumente în favoarea imunizării copiilor cu vaccinul pneumococic conjugat, iar veștile bune vin și din direcția RSV, unde studiile clinice cu un posibil vaccin sunt deja într-o fază avansată.

 

Vaccin anti-Shigella

 

     Ar putea fi nașterea prematură o boală infecțioasă? La această întrebare insolită a încercat să răspundă Nigel Klein, de la University College din Londra. Răspunsul, departe de a fi unul tranșant, a inclus o serie de rezultate ale unor studii care au descris genomic bacteriile de la nivelul placentei și al membranei fetale, în funcție de vârsta sarcinii. Desigur că discuția este una pur speculativă, dar ipoteza este interesantă și merită explorată.
Nigel Klein
 
     Grecul Emmanuel Roilides (Salonic) a prezentat o actualizare a managementului infecțiilor fungice la copil. Cele mai frecvente sunt infecțiile cu Candida spp. sau cu Aspergillus spp. Principalul factor de risc pentru apariția infecțiilor fungice este imunodepresia, dar acestea pot apărea și la utilizarea antibioticelor cu spectru larg, după inserția de catetere intravasculare etc. Testele de diagnostic sunt departe de a da rezultate ideale – hemoculturile sunt pozitive în doar jumătate din cazurile de infecție sistemică cu specii de Candida,iar alte teste care au dat rezultate promițătoare la adult nu au fost încă studiate la copil. Și tratamentul este complicat, mai ales prin apariția rezistenței fungilor la medicația uzuală (azoli și/sau echinocandine).
     Daniel Cohen (Tel Aviv) a vorbit despre cele mai noi rezultate obținute în studiile clinice cu vaccinul anti-Shigella. Vaccinul shigellozic conjugat a fost testat în studii clinice de fază 2 și 3, desfășurate în Israel, unde a dovedit o bună imunogenicitate și o eficacitate a protecției de 71% la copiii cu vârste de 3–4 ani, însă nu a avut efect protector la copiii mai mici de această vârstă. Tot în Israel vor începe, în 2016, studiile cu o nouă variantă de vaccin împotriva Shigella, cu o oligozaharidă sintetică conjugată.

 

Cu mâinile curate

 

     Jesus Saavedra-Lozano (Madrid) a prezentat infecțiile invazive cu streptococul beta-hemolitic de grup A, o bacterie cu care copiii intră frecvent în contact. Chiar dacă în cele mai multe cazuri este vorba doar de o colonizare asimptomatică a pielii și a orofaringelui, infecția ușoară sau moderată se poate manifesta ca amigdalită, scarlatină sau impetigo. În schimb, formele invazive pot evolua cu morbiditate și mortalitate importante. Incidența acestora din urmă pare să fie în creștere în diverse zone ale lumii, fără a se cunoaște exact cauzele acestei situații. Se speră ca mai multe răspunsuri să vină de la rețeaua Strep-Euro, înființată în 2002, care și-a propus să efectueze o cercetare amănunțită și o mai bună raportare epidemiologică a infecțiilor cu streptococ beta-hemolitic de grup A din unsprezece țări europene.
David Greenberg
 
     Unul dintre mijloacele cele mai eficiente de combatere a infecțiilor la copil este prevenirea lor, mai ales dacă ne referim la infecțiile respiratorii virale, extrem de contagioase. Despre controlul infecțiilor a vorbit David Greenberg (Beer Șeva), care a prezentat o abordare complexă, necesară pentru combaterea transmiterii infecțiilor indiferent de mediul în care acestea apar sau sunt tratate. Fără doar și poate că măsura dezinfecției mâinilor este cea mai importantă pentru controlul intraspitalicesc al transmiterii infecțiilor respiratorii și nu doar personalul medical, ci și aparținătorii ar trebui educați în această privință.

 

Vaccinarea și antipireticele

 

     Oana Falup-Pecurariu, de la Universitatea „Transilvania“ din Brașov, directorul cursului ESPID, a trecut în revistă relația interesantă dintre vaccinuri și administrarea de antipiretice precum paracetamol sau ibuprofen. Vaccinarea are un impact foarte scăzut asupra apariției febrei sau a durerii, iar valorile temperaturii postvaccinare depășesc rareori 38,5°C. Administrarea de rutină a antipireticelor după imunizare nu este recomandată, deoarece ele nu sunt cu adevărat necesare și, în plus, unele studii sugerează chiar o posibilă scădere a răspunsului imun după medicația simptomatică.
Oana Falup-Pecurariu
 
     Una peste alta, programul ESPID de la Brașov aduce an de an în atenție subiecte „fierbinți“ din domeniul bolilor infecțioase pediatrice (atât de fierbinți încât țara noastră apare de un roșu aprins pe harta Europei), explicate de lectori internaționali cu experiență. Se creează astfel premisele pentru a avea mai mulți medici bine formați și informați, care să țină piept pașilor înapoi pe care România începe să îi facă în controlul bolilor infecțioase ale copilului.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.