În perioada 8-11 octombrie
2014 s-au desfăşurat, la Cercul Militar Naţional Bucureşti, lucrările celei de
a 33-a Săptămâni medicale balcanice, în paralel cu a patra ediţie a Zilelor
Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ Bucureşti.
Manifestarea a fost organizată în colaborare de Secţia naţională română a
Uniunii Medicale Balcanice (UMB), Spitalul Militar Central, Societatea Română
de Chirurgie de Urgenţă şi Traumatologie şi Comitetul Balcanic de Medicină
Militară, cu sprijinul Guvernului şi Parlamentului României, sub înaltul
patronaj al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Apărării Naţionale.
Tema principală a
manifestării a fost „Interdisciplinaritate şi actualităţi în medicina balcanică“,
iar printre temele secundare – urgenţele medicale, urgenţele chirurgicale,
traumatologia, diabetul zaharat, medicina militară de urgenţă în situaţii de
criză, problemele actuale ale medicinii balcanice, sănătatea publică.
La festivitatea de
deschidere au luat cuvântul dr. Florentina Ioniţă Radu, comandantul Spitalului
Militar, prof. dr. Vasile Sârbu, secretar general al Uniunii Medicale
Balcanice, prof. dr. Daniela Bartoş, preşedintele secţiei române a Uniunii
Medicale Balcanice, prof. dr. Eugen Târcoveanu, preşedintele ales al Societăţii
Române de Chirurgie de Urgenţă şi Traumatologie, dr. Nicolae Bănicioiu,
ministrul sănătăţii, Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale. Prof. dr.
Vasile Sârbu a evidenţiat rolul important pe care UMB l-a jucat în medicina
balcanică de la înfiinţarea sa la Bucureşti, în 1932. Iniţial, a avut drept
scop principal stabilirea de relaţii între medici, stomatologi, farmacişti, alţi
oameni de ştiinţă şi impulsionarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale în
domeniul medical în ţările balcanice. Ca forme de lucru, activitatea UMB a fost
cuprinsă în Săptămâna medicală balcanică, organizată la fiecare doi ani (prima
a avut loc în 1930), Zilele medicale balcanice, cursuri avansate internaţionale
de perfecţionare, reuniuni specializate. În acest sens, UMB a primit un sprijin
substanţial din partea Academiei de Medicină din Franţa. Obiectivele UMB
constau în identificarea diferenţelor şi a atitudinilor curative şi
profilactice regionale, furnizarea de asistenţă calificată procesului de
promovare şi sporire a bunelor practici medicale, ce asigură calitatea sănătăţii
în aria geografică respectivă, extinderea şi aprofundarea activităţii ştiinţifice,
menţinerea parteneriatului activ între organizaţiile membre, cultivarea
spiritului medical umanist şi umanitar. Membrii UMB sunt medici, farmacişti,
biologi, chimişti din România, Grecia, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia,
Albania, Cipru, Turcia, Macedonia.
În cadrul ceremoniei
de deschidere, au fost decernate. Premiile medicinii militare din România
pentru anul 2014. Premiul pentru contribuţia de excelenţă în medicina militară
a fost acordat acad. Victor Voicu, pentru crearea unei şcoli medicale şi
farmaceutice, iar dr. Aurel Nicolau, dr. Dumitru Trancă şi dr. Octav Bocăneală
au primit premiul „decanul de vârstă al medicilor militari“ pentru întreaga
activitate. De asemenea, au fost decernate medalii de onoare unor personalităţi
medicale care şi-au adus contribuţia de-a lungul timpului la dezvoltarea
medicinii balcanice şi care au susţinut activitatea UMB.
Evenimentul a fost
precedat de cursuri precongres, care au beneficiat de prezenţa unor personalităţi
marcante din Europa. Cursul „Utilitatea ecocardiografiei în stabilirea deciziei
clinice“ a fost susţinut de prof. dr. Thomas Binder (Universitatea de Medicină
din Viena), conf. dr. Bogdan A. Popescu (Institutul „C.C. Iliescu“ Fundeni) şi
conf. dr. Adriana Ilieşiu (Spitalul Clinic „Prof. dr. Theodor Burghele“).
Cursul dedicat cardiologiei şi radiologiei intervenţionale a reunit speakeri cu
experienţă în domeniu: dr. Bogdan Popa (Aplicaţiile radiologiei intervenţionale
în patologia traumatică şi nontraumatică), dr. Rodica Niculescu (Angiografia
coronariană), dr. Radu Vătăşescu (Ablaţia cu cateter în aritmiile cardiace),
dr. Claudiu Stoicescu (Denervarea renală). Gastroenterologiei intervenţionale
i-a fost dedicat un curs susţinut de prof. dr. Cristian Gheorghe, dr. Gabriel
Constantinescu, prof. dr. Jasna Jovic´ (Serbia) şi prof. dr. Oktar Asoˇglu
(Turcia), în care s-a discutat despre rezecţia endoscopică a polipilor
colorectali sesili mari, despre stenturile autoexpandabile ale tractului
gastrointestinal şi ale căilor biliare, hipertensiunea portală şi rezecţia
robotică versus laparoscopică în cancerul rectal. Sesiunea de state-of-the-art i-a reunit pe profesorii Leonida Gherasim,
Ion Bruckner, Vasile Sârbu şi Michel Huguier (Academia de Medicină a Franţei).
Două cursuri precongres au fost organizate de Societatea Română de Chirurgie de
Urgenţă şi Traumatologie, beneficiind de prezenţa profesorilor F. Stagnitti, P.
Chirletti, F. Fiocca şi A. Angelici (Italia). Cele două cursuri de chirurgie,
moderate de prof. dr. Mircea Beuran, prof. dr. Eugen Târcoveanu, prof. dr. F.
Stagnitti şi dr. Marius Anastasiu, au dezbătut managementul non-operator al
traumatismelor abdominale şi noutăţile în chirurgia de urgenţă.
Agenda congresului a
cuprins o serie de conferinţe susţinute de prof. dr. Daniela Bartoş (Insuficienţa
cardiacă şi anemia), prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu (Particularităţi
terapeutice la vârstnicii cu insuficienţă cardiacă), prof. dr. Daniel Lighezan
(Insuficienţa cardiacă şi hipertensiunea arterială), dr. Ruxandra Jurcuţ
(Insuficienţa cardiacă la pacientul oncologic), prof. dr. Ion Ţintoiu
(Restenoza 
coronariană în stent), prof. dr. Gheorghe Ciobanu – Chişinău
(Strategia transfuzională în şocul hipovolemic), dr. Camelia Diaconu (Interacţiuni
cardio-hepatice în insuficienţa cardiacă). Mesele rotunde au avut tematici
diverse, de la sindroamele coronariene acute (prof. dr. Maria Dorobanţu, prof.
dr. Dragoş Vinereanu, prof. dr. Vlad Iliescu, prof. dr. Doina Dimulescu, dr.
Lucian Câlmâc) la medicina de urgenţă (dr. C. B. Teuşdea, dr. B. Opriţa, dr. F.
Costea, dr. M. Toma) sau patologia tractului digestiv între abordarea medicală şi
chirurgicală (dr. Ştefan Georgescu, dr. Marius Anastasiu, dr. V. Drug etc).
Masa rotundă de istoria medicinii a prilejuit participanţilor audierea unor
interesante aspecte mai puţin cunoscute legate de iatroistorie în Dobrogea
(prof. dr. Vasile Sârbu), de rolul jucat de Dimitrie Cantemir în descrierea
primei intervenţii de reparare a unei hernii prin abord transabdominal (dr.
Eugen Nicolau) ori de rolul jucat de Iacob Czihac în viaţa culturală a Moldovei
(prof. dr. Eugen Târcoveanu) sau legăturile medicinii româneşti cu lumea
balcanică (prof. dr. Dana Baran). Reprezentanţii medicinii militare au dezbătut
teme de interes precum lanţul supravieţuirii în accidentele militare aviatice,
importanţa scorurilor de traumă în serviciile medicale militare, suportul
medicinii militare în dezastre, activităţile spaţiale şi impactul lor în societate
etc.
Congresul a inclus un
număr mare de sesiuni de comunicări orale originale, postere, prezentări de
cazuri clinice de către rezidenţi, dar şi sesiuni de comunicări orale susţinute
de asistentele medicale. Diversitatea temelor abordate şi valoarea ştiinţifică
a prezentărilor au fost completate de posibilitatea de interacţiune şi
socializare cu medicii de diverse specialităţi din ţările balcanice, ceea ce a
permis stabilirea de contacte profesionale pentru proiecte viitoare legate de
dezvoltarea medicinii balcanice.
Viitoarea reuniune ştiinţifică
a Uniunii Medicale Balcanice se va desfăşura între 21 şi 22 septembrie 2015, la
Paris, la invitaţia Academiei Naţionale de Medicină a Franţei, cu care UMB are
vechi relaţii de colaborare.
