Peste 2.000 de medici bucureșteni din
toate specialitățile medicale și chirurgicale au participat în
perioada 12–14 aprilie, la București, la cea de-a șasea ediție a
Conferinței Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB).
Zeci de lucrări științifice, de la hematologie la cardiologie,
obstetrică, urologie, boli infecțioase sau gastroenterologie, au fost
prezentate într-o perspectivă integrativă care a vizat
informații de ultimă oră, probleme de sănătate
publică, dar și relația dintre medici și pacienți.
„Organizația noastră acționează în vederea ridicării
standardelor profesionale și a creșterii calității actului
medical, venind în sprijinul membrilor săi prin educație
medicală continuă, absolut necesară într-un context
științific extrem de dinamic și într-un context social tot mai
tensionat”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană,
președinta CMMB.
Infecțiile nosocomiale: o obsesie sau un flagel?
Una
dintre sesiunile cu număr-record de participanți, în cadrul căreia
a fost abordată tema privind etiopatogenia infecțiilor nosocomiale
și strategiile de prevenire a acestora, a fost moderată de prof. dr.
Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli
Infecțioase (INBI) „Prof. dr. Matei Balș” din București.
Infecțiile nosocomiale sunt acele infecții dobândite în cursul
spitalizării sau asociate îngrijirilor de sănătate acordate unui
pacient care la momentul internării nu se afla în perioada de
incubație a bolii sau la debutul ei. Ele reprezintă reale probleme de
sănătate publică, din rațiuni care țin de
virulența, respectiv de rezistența tulpinilor contractate, dar
și de riscul contaminării obiectelor sanitare și transmiterii pe
orizontală a germenilor. Potrivit unui raport din anul 2011 al CDC (Center
for Disease Control and Prevention), peste 700.000 de infecții
respiratorii, urinare, digestive și cutanate au fost asociate sistemului
de îngrijiri de sănătate.
Acinetobacter
baumannii, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter species sunt
doar câteva dintre bacteriile care s-au selectat, dezvoltând nivele de
rezistență impresionante (XDR, PANDR) și, odată cu acestea,
dificultăți din ce în ce mai mari de abordare terapeutică.
Profesorul Adrian-Streinu Cercel a atras atenția că o infecție nosocomială
cu o astfel de bacterie multidrog-rezistentă pentru care nu se
inițiază antibioticoterapie eficientă conduce la scăderea
ratei de supraviețuire a pacientului cu circa 7,5% la fiecare oră.
Metacompetențe în prevenirea infecțiilor
Rezistența
la penicilină a apărut în același an în care aceasta a fost
produsă la scară largă pentru a putea fi administrată ca
tratament etiologic în bolile infecțioase. Acesta este unul dintre
motivele pentru care se discută astăzi pe marginea programelor de
„stewardship antimicrobian”. Mai exact, despre necesitatea administrării
antibioticelor în cazuri particulare, dar și despre durata terapiei cu
antimicrobiene. Conf. dr. Oana Săndulescu (INBI „Prof. dr. Matei
Balș”) a adus în atenția participanților acest concept
apărut la nivel european, care vizează prescrierea
rațională a agenților antimicrobieni, astfel încât să nu
producă niveluri de rezistență, dar și prevenția
și controlul infecțiilor. Strategiile recomandate de echipele de
experți pornesc de la simplu către complex și includ de la
consulturile interdisciplinare oferite de medicul infecționist până
la formularele de preautorizare. Aceste formulare se completează atunci
când medici din diverse specialități intenționează să
prescrie antibiotice din categoria celor de rezervă (de exemplu,
carbapeneme), cu spectru de acțiune foarte larg, care ar urma să fie
aprobate de o comisie existentă la nivel de spital. Momentan, în România
nu se practică această strategie, însă la nivel european
există un trend ascendent în această privință, din
dorința de a limita utilizarea exhaustivă a antibioticelor.
Despre
stewardshipul antimicrobian, conf. dr. Oana Săndulescu spune că ar
trebui privit sub forma unui „set de acțiuni coerente care promovează
utilizarea antibioticelor, așa încât accesul să fie sustenabil
și eficace pentru toți cei care ar putea beneficia de pe urma
acestora, dar în același timp limitează utilizarea antibioticelor
acolo unde nu ar avea indicație”. Practic, acolo unde există
antibiotice, există și rezistență, spune aceasta.
O
organizație foarte activă în acest domeniu este EUCIC
(European Committee on Infection Control), un forum european din care face
parte și țara noastră și care își propune să
creeze o metacompetență pentru prevenirea și controlul infecțiilor.
Această metacompetență, după cum este numită de
către experții europeni, îmbină atribuțiile
infecționistului, ale epidemiologului, ale clinicianului și presupune
parcurgerea mai multor module care se încheie cu obținerea unui
certificat. În acest fel se urmărește crearea unei noi generații
de specialiști în domeniul prevenției și controlului
infecțiilor, cu posibilitatea transformării ulterioare într-o
specialitate medicală de sine stătătoare.
Screeningul cancerului colorectal
Un
alt subiect de interes la ora actuală, screeningul cancerului colorectal,
a fost abordat într-o sesiune moderată de conf. dr. Bogdan Mateescu, care
a motivat participanții să se implice activ și să
dezbată avantajele și dezavantajele testelor disponibile în prezent.
La nivel global, cancerul colorectal este cea mai frecventă malignitate a
tubului digestiv și al doilea tip de cancer ca incidență și
mortalitate în Europa. Ca urmare, a apărut necesitatea elaborării
unor programe de screening coerente care să conducă la depistarea
precoce a cancerului colorectal și, implicit, la creșterea
eficienței tratamentului. Spre deosebire de multe dintre țările
europene, România încă nu beneficiază de un astfel de program,
însă, spune dr. Mihai Rimbaș, se încearcă aplicarea unei metode cost-eficiente,
care să poată fi aplicată la nivel populațional. Printre
acestea se numără testele fecale (testul pentru hemoragii oculte),
testele imunochimice (depistarea anticorpilor antiglobină umană,
specifici hemoragiilor digestive inferioare și care au o sensibilitate de
până la 80%), testele genetice
(Cologuard – detectarea anumitor regiuni genetice operante, cu o sensibilitate
de 92% în evidențierea neoplaziilor colonice, dar cu preț prohibitiv
la ora actuală), testele imagistice (colonoscopia virtuală, deși
este eficientă în reconstrucția și evidențierea anomaliilor
de la nivel colonic, are o sensibilitate foarte scăzută pentru
adenoamele de sub un centimetru).
O
altă metodă de screening, cu rate înalte de sensibilitate și
specificitate, este reprezentată de colonoscopie. Aceasta, potrivit dr.
Mihai Rimbaș, este singura metodă de screening acceptată în
cazul populației cu risc înalt de a dezvolta cancer colorectal. Ea
presupune explorarea endoscopică a cecului, a colonului sigmoid,
descendent, transvers și a ultimei porțiuni din ileonul terminal, cu
posibilitatea efectuării manevrelor diagnostice (biopsie) și
terapeutice (polipectomie, EMR, ESD). De altfel, pentru pacienții cu
antecedente heredo-colaterale de neoplazii digestive la rude de gradul I,
sindroame nonpolipozice ereditare, boli inflamatorii intestinale cu
evoluție îndelungată, colonoscopia este singura metodă de
screening acceptată, celelalte teste putând genera rezultate fals
negative.
Managementul osteoporozei și al fracturilor de fragilitate
Osteoporoza
afectează circa 200 de milioane de persoane în întreaga lume, fapt ce
explică și creșterea prevalenței fracturilor de
fragilitate. Conform unui studiu european din 2013, se estimează că
în România există peste un milion de persoane care suferă de
osteoporoză, iar 100.000 au avut deja complicații sub formă de
fracturi. Prof. dr. Cătălina Poiană atrage atenția asupra
faptului că doar 20% din pacienții cu istoric de fractură de șold
sau alte fracturi de fragilitate primesc tratament pentru osteoporoză.
Repercusiunile sunt evidente atât din punctul de vedere al calității
vieții pacienților, cât și în privința costurilor:
fracturile osteoporotice necesită mai multe zile de spitalizare chiar
și decât infarctul miocardic, iar costul dizabilității îl
depășește pe cel asociat neoplasmelor (cu excepția celui
pulmonar). La femeile în postmenopauză, impactul fracturilor este
comparabil cu cel al cancerului de sân în termeni de mortalitate. Fractura de
șold face parte din grupul celor mai debilitante afecțiuni, 80% din
pacienți pierzându-și autonomia și având nevoie de mers asistat
și îngrijire permanentă. Astfel, în managementul acestora este nevoie
de colaborarea dintre endocrinolog, ortoped, geriatru și, nu în ultimul
rând, de specialiști în recuperare medicală. În cadrul sesiunii
moderate de prof. dr. Cătălina Poiană s-au prezentat aspectele
care țin de managementul osteoporozei și al complicațiilor
induse de aceasta, printre lectori numărându-se prof. dr. Olivera Lupescu,
conf. dr. Carmen Barbu, conf. dr. Delia Cinteză.
Bilanț după zece ani de vaccinare anti-HPV
Printre
neoplasmele care pot fi depistate încă din stadiile de leziuni premaligne
se află și cancerul de col uterin. În acest caz, pe lângă
screening, există și profilaxia prin vaccinare împotriva virusului
Human Papilloma (HPV), agentul pus în legătură directă cu acest
tip de neoplazie. Prof. dr. Radu Vlădăreanu, medic primar ginecolog
în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Elias, a prezentat un bilanț
al vaccinării și al efectelor ei din ultimii zece ani, în lume.
Infecția HPV cu serotipurile 16 și 18 este responsabilă de
aproximativ 12 milioane de cazuri de cancer de col uterin la nivel mondial
și de 9% din totalul neoplaziilor la femei. Pe lângă cancerul de col
uterin, pentru care există posibilitatea efectuării testelor
screening, HPV-ul este implicat în 90% din cazurile de cancer vaginal, 80% din
cazurile de cancer anal, 70% din cazurile de cancer din sfera capului și
gâtului, pentru acestea neavând în prezent posibilitatea depistării
leziunilor premaligne. Prin urmare, singura variantă rămâne
prevenția primară, deci vaccinarea.
Până
în prezent, 62 de țări au introdus de rutină vaccinarea
anti-HPV, iar cinci țări au implementat vaccinarea inclusiv în rândul
populației de sex masculin. Canada raportează o acoperire
vaccinală de 80%, iar Australia – 60% la vaccinarea subiecților de
sex masculin și peste 73% la femei. Din 2006, circa 183 de milioane de
femei au fost vaccinate, acest lucru traducându-se prin scăderea
incidenței verucilor, a anomaliilor CIN2, CIN3 și a prevalenței
HPV.
În
2003 s-au descris testele de captură hibridă pentru ADN HPV, iar în
2014, FDA (U.S. Food and Drug Administration) a aprobat primul test ADN pentru
screeningul cancerului de col uterin. Acestea își propun să vină
în completarea testelor citologice clasice, pentru a crește
acuratețea diagnostică. Începând de anul acesta, vaccinul nonavalent
Gardasil 9 este disponibil și în România, fiind un instrument important de
prevenție a patru tipuri diferite de cancere. Studii privind eficacitatea
estimată a vaccinului relatează o scădere suplimentară cu
19% a leziunilor CIN2 și cu 14% a cancerului de col uterin.
Relația medic-pacient și consimțământul informat
Ultima
zi a conferinței a fost dedicată aproape în exclusivitate cadrului
legislativ și reglementărilor privind consimțământul
informat. În secțiunea de jurisdicție au fost discutate procedurile
departamentului de resort din cadrul CMMB: „Avocați specializați în drept
medical au fost invitați să discute despre consimțământul
informat și despre problemele ridicate în acest sens”, a declarat prof.
dr. Cătălina Poiană. Deși globalizarea informației
și presiunile impuse de mass-media asupra cadrelor medicale tind să
le determine pe acestea să practice o medicină defensivă, președintele
CMMB consideră că medicii români au rămas aliați ai
pacienților și și-au folosit cunoștințele și
puterea de muncă pentru a salva pacienții, nu pentru autoprotecție.
Dacă
în privința consimțământului informat, cadrul legislativ pare
să se fi schimbat constant, despre asigurările de malpraxis, cei mai
mulți medici consideră că nu au funcționat niciodată
și că singurii beneficiari au fost firmele de asigurări. În
acest fel se accentuează tendința defensivă a
specialiștilor și transferarea costurilor către pacienți.
„Neîncrederea în medici și în medicină, în experți,
afectează deopotrivă toți medicii și toți
pacienții angajați într-un război care nu are decât victime,
fără
învingători”, este de părere prof. dr. Cătălina
Poiană.
Conducerea
CMMB consideră că soluția ar fi o abordare comună, de
stopare a disputelor dintre medici și structurile asociative și, cel
mai important, de implicare activă în soluționarea problemelor
curente. În acest sens, au fost organizate sesiuni de comunicare, moderate de
dr. Val Vâlcu, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism și
Științele Comunicării din cadrul Universității
București. Pe parcursul acestora, a fost abordată problema
utilizării mijloacelor de comunicare în defavoarea comunității
medicale și nu numai. Val Vâlcu consideră că tendința
actuală a mass-media este de a capta atenția cititorului prin
prezentarea situațiilor excepționale, rezultatul fiind asumarea lor
ca fiind general valabile. „Comunicarea deficitară duce nu numai la
degradarea imaginii de ansamblu a grupului specialiștilor, dar și la
eșecul terapeutic. Ne confruntăm cu un scepticism general al
populației, iar abordarea trebuie să fie atât individuală, cât
și prin intermediul forurilor și asociațiilor de profil.
Fenomenul fake news
începe să ia amploare, iar medicii devin țapii ispășitori
ai unui sistem sanitar aflat în colaps”, declară acesta. Societățile
medicale și spitalele care au sesizat aceste influențe încearcă
să contracareze efectele, iar conferințele și dezbaterile pe teme
de comunicare medic-pacient stârnesc
interesul multora dintre aceștia.
„Conferința
medicilor din capitală ne dă speranța că breasla poate
rămâne unită, că putem acționa împreună nu doar pentru
salvarea vieții pacienților, ci și pentru
îmbunătățirea standardelor profesiei noastre, pentru impunerea
respectului pe care îl merităm în societatea românească”, a
conchis prof. dr. Cătălina Poiană în cadrul ceremoniei de
închidere a evenimentului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe