Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

„Misterele“ creativităţii excepţionale

Viața Medicală
Ionela IACOB vineri, 4 iulie 2014
   Prezentarea susţinută de prof. dr. Doina Cosman în cadrul Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală din Cluj a readus în discuţie problema creativităţii, informând publicul despre câteva dintre cele mai recente studii privitoare la acest fascinant domeniu. Pornind de la încercarea de definire a creativităţii, vorbitoarea a evidenţiat trei criterii de bază implicate în constituirea unei astfel de definiţii. Un prim criteriu, utilizat de numeroşi cercetători, vizează procesul creaţiei. Astfel, derularea unui proces creator implică cinci etape, mai mult sau mai puţin liniare şi cronologice: prima etapă, cea de pregătire, care presupune acumularea de cunoştinţe, este urmată de o perioadă de incubaţie, adică acele momente de relaxare în care persoana creatoare derulează activităţi care nu au nicio legătură cu munca sa; urmează a treia etapă, cu siguranţă cea mai interesantă şi mai misterioasă dintre toate, denumită momentul iluminării, momentul Evrica sau momentul Aha, bine-cunoscuta stare de inspiraţie în care individului creator i se „înfăţişează“ mare parte din opera sa; ultimele două etape presupun munca de organizare şi structurare a materialului, urmată de activitatea de verificare.
   Etapa iluminării a constituit obiectul celor mai numeroase cercetări. Unul dintre aceste studii a evidenţiat existenţa a patru tipuri distincte de momente de iluminare: deliberat-cognitiv, spontan-cognitiv, deliberat-emoţional şi spontan-emoţional. Modelul deliberat-cognitiv, specific mai ales creatorilor ştiinţifici, presupune existenţa unor bogate cunoştinţe anterioare şi a unui domeniu de expertiză specializat. Spre deosebire de modelul spontan-cognitiv, în care gândirea asociativă este inconştientă, aici asocierea de idei presupune un act deliberativ. Modelul deliberat-emoţional vizează o capacitate sporită de detectare a emoţiilor sociale, fiind specific mai ales psihoterapeuţilor de geniu. Ultimul model, cel spontan-emoţional, este caracterizat prin existenţa unor semnale emoţionale deosebit de puternice, care pătrund din inconştient în conştient.
   În încercarea de elucidare a „misterului“ creativităţii, cercetătorii au iniţiat numeroase studii de specialitate, pornind de la ipoteze care vizau asocierea creativităţii cu inteligenţa excepţională sau gândirea divergentă. Niciuna dintre aceste direcţii de cercetare nu a condus la rezultate definitive, întrucât s-a observat că un nivel foarte ridicat de inteligenţă nu conduce neapărat la dezvoltarea unei creativităţi de excepţie.
   În cadrul cercetărilor axate pe studiul biografiilor unor genii recunoscute, s-a observat o agregare pe familii a celor cu potenţial creator, însoţite însă şi de recurenţa unor tulburări psihice la membrii acestor familii. Tot astfel, testele psihologice de evaluare a personalităţii aplicate persoanelor cu o creativitate deosebită au demonstrat o corelare între potenţialul creator şi scorurile ridicate de psihoticism. S-au observat, de asemenea, alte câteva trăsături de personalitate asociate cu creativitatea deosebită: nonconformismul, capacitatea de atenţie defoca­lizată, deschiderea la nou şi scoruri înalte la itemii care măsurau tăria egoului şi autosuficienţa. Pe de altă parte, s-a demonstrat faptul că unele caracteristici se agregă pe domeniile de creativitate; muzicienii, de exemplu, au o capacitate sporită de percepţie şi organizare a ritmului, în vreme ce inventatorii au o inteligenţă figurală ridicată.
   Domeniul neurobiologiei percepţiei, aflat în continuă dezvoltare, a evidenţiat principalele arii neuro-anatomice de proiecţie a percepţiei. Astfel, s-a observat că imaginile sunt sintetizate în cortexul vizual din lobul occipital, acordarea de semnificaţie în ceea ce priveşte obiectul perceput se realizează în lobul temporal, în vreme ce în cortexul parietal se precizează timpul în care obiectul a fost perceput. Toate aceste aspecte care ţin de percepţie vor intra apoi în structurile de memorie.
   Prin acurateţea şi precizia informaţiilor comunicate, prezentarea realizată de prof. dr. Doina Cosman a suscitat interesul publicului, determinându-ne să aşteptăm cu o curiozitate sporită rezultatele unor cercetări viitoare, care vor elucida numeroase alte aspecte, încă aparent misterioase, privitoare la procesul creativ.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.