Iaşiul a găzduit, în perioada 31 octombrie –
2 noiembrie a.c., cea de a doua ediţie a evenimentului Zilele cardiologice
„Prof. dr. George I. M. Georgescu“. Manifestarea a fost organizată de clinica
de cardiologie medicală din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof.
dr. George I. M. Georgescu“ şi s-a derulat sub egida Societăţii Române de
Cardiologie, a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, respectiv a
Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Au participat medici, medici
rezidenţi, asistenţi medicali, studenţi la medicină. Imediat după încheierea
evenimentului, am stat de vorbă despre cele două ediţii desfăşurate până în
prezent cu prof. dr. Cătălina
Arsenescu-Georgescu, şefa clinicii de cardiologie din cadrul Institutului
de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I. M. Georgescu“.
– Ediţia a doua a acestei manifestări s-a desfăşurat sub
mottoul „Tinerii au nevoie de modele, in memoriam prof. dr. George I. M.
Georgescu“. Povestiţi-ne despre profesorul Georgescu.
– Capitala Moldovei se
poate mândri cu una din cele mai luminoase figuri ale medicinii româneşti
contemporane, model pentru generaţia tânără prin ţinuta academică, nobleţea
sufletească, devotamentul pentru omul suferind şi verticalitatea sa morală.
Sunt doar câteva repere despre prof. dr. George I. M. Georgescu, doctor honoris causa. Pe parcursul evoluţiei
profesionale, a străbătut toate treptele carierei medicale şi universitare, de
la medic intern prin concurs până la poziţia academică de profesor universitar
în medicină internă şi cardiologie. Format în clinica medicală I condusă de
prof. dr. C. I. Negoiţă, şi-a completat pregătirea profesională şi ştiinţifică
în Germania, în Clinica de cardiologie a profesorului Just din Freiburg, şi în ţară,
la clinica de cardiologie a profesorului Gavrilescu din Timişoara (unde s-a iniţiat
în electrofiziologie) şi la clinica de cardiologie a Spitalului Fundeni din
Bucureşti, unde a făcut un an de perfecţionare. A avut ca interes prioritar
studiile de electrofiziologie în aritmiile cardiace, realizând standardizarea şi
validarea clinică a testului de electrostimulare atrială în evidenţierea
ischemiei cardiace. A înfiinţat prima unitate de terapie intensivă a stărilor
critice cardiovasculare în Iaşi (1973), primul centru zonal pentru implantarea
de pacemakeri din Moldova (1980), primul laborator de ecocardiografie (1986).
În capitala Moldovei, prin strădania prof. dr. George I. M. Georgescu a luat
fiinţă, în anul 1996, Centrul de Cardiologie Iaşi, astăzi Institutul de Boli
Cardiovasculare ce-i poartă numele, unitate medicală de excelenţă pe care
domnia sa a proiectat-o, a organizat-o şi a condus-o cu competenţă şi
profesionalism. Institutul este o unitate de vârf în cardiologia românească,
singura de acest tip pentru toată populaţia Moldovei, iar fondatorul rămâne nu
numai ctitor, dar şi sufletul acestei instituţii. De asemenea, profesorul
Georgescu, autor sau coautor la nouă tratate, monografii sau manuale, a
publicat peste 200 de articole ştiinţifice originale, in extenso sau în rezumat. Întreaga sa activitate i-a adus
numeroase premii şi distincţii, între care premiul „Gheorghe Marinescu“ al
Academiei Române (1983), „Profesor de onoare“ al Universităţii „Ovidius“ din
Constanţa (2000), premiul „Pogor“ al Primăriei Municipiului Iaşi (2001), diplomă
de excelenţă pentru contribuţia adusă la primele transplanturi renale (2001),
premiul special pentru cea mai bună carte universitară (2001), titlul de doctor
honoris causa al Universităţii „Ovidius“ Constanţa (2003), Ordinul Naţional
„Serviciul Credincios în grad de Cavaler“ (2003), titlul de fellow al Societăţii Europene de
Cardiologie (2004). Excelent profesor şi creator de şcoală, profesorul
Georgescu s-a impus prin puterea de muncă, prin rigoare, prin respingerea oricărui
compromis privind calitatea actului medical sau modul de a realiza o cercetare ştiinţifică,
de a redacta o teză de doctorat sau un capitol de carte, prin pregătirea studenţilor
şi a tinerilor medici. A avut calitatea de a atrage, selecta şi recruta tineri
de valoare, de a-i capacita, de a le mobiliza şi cataliza energiile. Model de
rigoare profesională, a impus colaboratorilor aceleaşi standarde de calitate şi
aceeaşi manieră de a trăi exigent şi eficient în beneficiul bolnavilor.
Profesorul Georgescu era un intelectual în cel mai autentic şi complet sens al
cuvântului, pregătirea sa medicală şi ştiinţifică de excepţie fiind dublată de
o cultură generală pe măsură. Era un pasionat, rafinat şi sensibil cunoscător
al muzicii clasice, iar conversaţia cu domnia sa constituia o veritabilă plăcere
intelectuală.
– Ce semnificaţie are
programarea Zilelor cardiologice „Prof. dr. George I. M. Georgescu“ la această
dată?
–
Au trecut doi ani de la ediţia inaugurală, la Iaşi, a manifestării Zilele
cardiologice „Prof. dr. George I. M. Georgescu“ (n.r. 27–28 octombrie 2011). Evenimentul, care s-a adresat
medicilor din toate specialităţile medicale conexe cardiologiei, a marcat 15
ani de existenţă a Centrului de Cardiologie Iaşi, actualul Institut de Boli
Cardiovasculare „Prof. dr. George I. M. Georgescu“, prin desfăşurarea unor
sesiuni ştiinţifice de actualitate în cardiologie şi prezentarea de lucrări
originale susţinute de specialişti de elită din lumea academică medicală din
toată ţara şi din străinătate. Programul reuniunii a fost unul complex,
bucurându-se de o largă participare, o adevărată conferinţă naţională de
cardiologie modernă. Pentru zona Moldovei a fost o manifestare de referinţă cu
dorinţa de a deveni tradiţională şi simbolică pentru specialitatea cardiologică
şi pentru tinerii medici în formare care au nevoie de modele.
– Iar anul acesta?
– În cadrul manifestării
au fost audiate conferinţe, lucrări originale, sesiunea rezidenţilor
cardiologi, cursuri preeveniment pentru asistenţii medicali. Sesiunile au avut
o tematică complexă, de mare actualitate, cu dominantă cardiologică, dar şi
interdisciplinară. Au participat personalităţi marcante ale medicinii româneşti
din centre universitare cu tradiţie (Iaşi, Bucureşti, Cluj, Braşov), dar şi din
străinătate (Germania, Berlin), medici din toate specialităţile medicale,
medici rezidenţi şi studenţi din anii mari de studiu – 688 înscrişi pe site,
ceea ce a relevat interesul pentru temele ştiinţifice abordate. Această
manifestare doreşte să devină tradiţională pentru cardiologia din Moldova, dar şi
un prilej de omagiere a unei personalităţi medicale, creator de şcoală, dar şi
a unei instituţii de cardiologie în „ţara Moldovei“.
– Aţi oferit şi un premiu. Despre ce este
vorba?
– În acelaşi spirit de
păstrare a tradiţiei, s-a oferit şi la această ediţie „Premiul George I. M.
Georgescu“ unui tânăr cardiolog valoros care s-a clasat pe primul loc la
examenul de specialitate din Iaşi, sesiunea octombrie 2013, şi este vorba
despre dr. Iuliana Ardeleanu.
– Una din temele prezentate de dumneavoastră în cadrul
manifestării a fost „Medicaţia antihipertensivă – pro şi contra“. Vorbiţi-ne
despre subiectul ales.
– Am prezentat această
temă ca prilej de abordare actuală, din perspectiva Ghidului nou ESH/ESC 2013 –
„Managementul hipertensiunii arteriale“. Conform ghidului, scopul principal al
tratamentului în HTA este de reducere maximă a riscului cardiovascular şi,
implicit, a morbi-mortalităţii cardiovasculare. Reducerea tensiunii arteriale
„per se“ aduce beneficii substanţiale pacientului hipertensiv, indiferent de
clasa de droguri cu care se obţine acest obiectiv: diuretice (tiazide,
clortalidonă, indapamidă), beta-blocante, antagonişti de calciu, inhibitori ai
enzimei de conversie, antagonişti de receptori ai angiotensinei (indicaţie clasa
I, nivel A). Dar HTA asociază numeroşi factori de risc şi entităţi patologice
(obezitate, dislipidemie, hiperinsulinemie, sindrom metabolic, diabet zaharat
etc.) de care trebuie ţinut cont când se elaborează o strategie terapeutică.
Sistemul nervos simpatic şi sistemul renină-angiotensină-aldosteron sunt ţinte
ale tratamentului în HTA, mediind efecte benefice, dar şi adverse ale
drogurilor antihipertensive (intervenţii în metabolismul glucidic, lipidic).
Dacă se manifestă efectele metabolice ale drogurilor antihipertensive, profilul
de risc global al pacientului poate fi compromis. Tiazidele şi antagoniştii
beta-adrenergici pot afecta metabolismul glucidic şi lipidic şi pot creşte
incidenţa diabetului zaharat. Alte antihipertensive (anticalcice, cu acţiune pe
sistemul nervos simpatic şi intervenţie în sistemul renină-angiotensină-aldosteron)
pot avea efecte beneficie asupra prevenirii diabetului zaharat sau ameliorării
anomaliilor din sistemul glucidic şi lipidic. Alegerea strategiei
antihipertensive trebuie să ţină cont de profilul de risc particular al fiecărui
pacient, dar şi de efectele dincolo de controlul TA la ţinta terapeutică, adică
reducerea evenimentelor cardiovasculare.
– Care ar fi concluziile evenimentului?
– Participarea numeroasă
din toate specialităţile conexe cu cardiologia, a studenţilor, rezidenţilor,
specialiştilor, cadrelor universitare cu înaltă ţinută profesională din Iaşi,
Bucureşti, Cluj, Braşov argumentează utilitatea unui asemenea eveniment pentru
cardiologia ieşeană, dar şi pentru medicina din zona Moldovei.
