Newsflash
Diverse

Multiplele faţete ale adicţiei

de Dr. Gabriela HENDOREANU - nov. 7 2012
Multiplele faţete ale adicţiei
   Fenomenul drogurilor a ajuns să constituie o prezenţă negativă constantă a vieţii cotidiene. Ne găsim în faţa unui fenomen care afectează tinerii, echilibrul familiei, siguranţa mediului şcolar, întreaga societate. În acest context, Primăria municipiului Bucureşti şi Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri „Sf. Stelian“ Bucureşti, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi cu Agenţia Naţională Antidrog, au organizat recent prima conferinţă în domeniul adicţiei, cu tema: „Adicţia – abordare multidisciplinară; implicaţii medico-psiho-sociale“.
   Lucrările ştiinţifice prezentate în cadrul conferinţei au fost grupate în trei secţiuni: abordarea psihiatrică a toxicodependenţei; abordarea complicaţiilor somatice ale toxicodependenţei; politici publice în domeniul drogurilor în România. Subiectul principal al discuţiilor a fost legat de substanţele noi cu proprietăţi psihoactive, numite stradal „droguri legale“ sau „substanţe etnobotanice“, comercializate în România începând cu 2009 şi care au dus la agravarea atât a tabloului psihiatric al consumato­rilor acestor substanţe, cu creşterea alarmantă a episoadelor psihotice prelungite şi rezistente la tratament, cât şi a complicaţiilor somatice, cu apariţia cazurilor de infarct miocardic, creşterea rapidă a incidenţei cazurilor HIV pozitive în ultimii doi ani şi creşterea cazurilor de deces legate de droguri.
   Substanţele noi cu proprietăţi psihoactive cu potenţial crescut pentru complicaţii psihiatrice, somatice sunt deri­vaţi din planta khat (Catha edulis), folosită de popoarele estice pentru proprietăţile sale euforice şi afrodiziace, fac parte din clasa catinonelor şi au potenţial adictiv de zece ori mai mare decât cocaina. De asemenea, în lucrările prezentate, a fost evidenţiată vulnera­bilitatea de a dezvolta dependenţe prin însăşi struc­tura morfo-funcţională a sistemului nervos central, care dispune de un sistem de recompensă foarte dezvoltat, cu receptori sensibili pentru sub­stanţele cu potenţial adictiv, rezultând de aici că adicţia trebuie conceptu­alizată ca o boală psihiatrică cronică ce necesită tratament medical şi psihoterapie.
   Având în vedere amploarea acestui fenomen, consecinţele grave asupra stării de sănătate, grupa de vârstă afectată (12–25 ani), estimarea creş­terii alarmante a costurilor atât pentru sistemul de sănătate (spitalizări, trata­mente antipsihotice, antiretrovirale, interferon), cât şi prin incapacitatea acestor tineri de a se integra la un loc de muncă, s-a adus în discuţie necesitatea de a lua noi măsuri, precum şi intensificarea celor existente, pentru prevenirea şi limitarea consumului de substanţe cu potenţial adictiv. Astfel, scăderea vârstei de debut a utilizării drogurilor necesită ca programele educaţionale din şcoli să se adreseze nu doar adolescenţilor, ci şi grupei de vârstă 10–13 ani, şi, de asemenea, s-a semnalat absenţa structurilor complete şi integrate pentru tratamentul consumatorilor cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani, având în vedere că depen­denţa de substanţe necesită măsuri de supraveghere speciale, din cauza tulburărilor de comportament asociate. S-a atras atenţia şi asupra insuficienţei fondurilor pentru progra­mele de schimb de seringi, promovate pentru limitarea răspândirii infecţiilor virale (HIV, VHC) în rândul consuma­torilor de droguri injectabile.
    Având în vedere potenţialul adictiv crescut al „drogurilor legale“ şi conse­cinţele grave asupra stării de sănătate, inter­zice­rea comercia­lizării pro­duselor ce conţin catinone – în special MDPV (3,4-metilen­dio­xipiro­valerona) – ar limita consumul de către persoane care consideră că aceste droguri, fiind legale, sunt „mai uşoare“ şi fără consecinţe, în comparaţie cu sub­stanţele declarate ilegale.
     Frecvenţa recăderilor este ridicată, deoarece, după externarea din secţiile de psihiatrie, aceşti tineri se întorc în acelaşi mediu care a favorizat consumul de droguri. Finalizarea proiectului de înfiinţare a unor centre postcură le-ar putea reda şansa reintegrării în societate multor pacienţi cu dependenţă de substanţe psihoactive.
   În concluzie, având în vedere multiplele faţete ale dependenţei, este necesară conlucrarea specialiştilor din diferite domenii, precum şi a societăţii civile, pentru a reuşi să limităm consecinţele sale atât individuale, cât şi la nivelul societăţii.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe