Recent
la București, a avut loc, cu ocazia zilei internaționale a prematurității,
conferința „Prematuritatea, de la ghiduri și protocoale la programul de
follow-up 0–3 ani”. Conform Organizației mondiale a sănătății, în lume se nasc,
anual, aproximativ 15 milioane de copii prematuri, dar 75% din aceștia ar putea
fi născuți la termen prin intervenții cost-eficiente, aplicabile la timp și în
flux continuu. Fundamentul acestor intervenții îl reprezintă pregătirea unor
echipe antrenate care să poată îngriji acești copii, dublat de suportul
educațional, profesionist, acordat familiilor în care vin pe lume. Fapt deloc
neglijabil, prematuritatea este prima cauză de mortalitate infantilă sub vârsta
de cinci ani din lume, iar în România, aproape 10% din sarcini se finalizează
cu nașterea unui copil prematur.
Deși
la momentul actual subiectul de cel mai mare interes este epidemia de rujeolă,
statisticile internaționale spun că diareea ucide mai mulți copii decât
rujeola, malaria și SIDA împreună. Au fost discutate aspecte legate de cauzele
cele mai frecvente ale diareei, importanța alăptării, recomandări (mai ales în
cazul copiilor care intră în colectivitate). Atunci când ne confruntăm cu un
sindrom diareic, ghidurile medicale ne ajută să folosim același limbaj în fața
pacientului, ba mai mult, ne putem apăra în cazurile de malpraxis. Pentru
diareea copilului există ghidul Societății europene de gastroenterologie
pediatrică care arată pentru fiecare dintre mijloacele terapeutice pe care le
avem la îndemână ce am putea folosi la copil. Spre exemplu, antiemeticele sunt
permise în dozele cunoscute, antimotilicele se pare că nu sunt recomandate în
boli diareice acute la copil, agenții antisecretori pot fi utili, iar pentru
probiotice nu există date suficiente.
Un
subiect dezbătut cu precădere în cadrul conferinței a fost și problema
vaccinării prematurului. Prematurii în stare clinică, indiferent de greutatea
la naștere, vor fi imunizați la aceeași vârstă cronologică și respectând
același program de vaccinare ca pentru nou-născuții la termen. Conform
studiilor, titrul de anticorpi protectori este suficient pentru a asigura
imunitatea acestora până la finalizarea schemei vaccinale, finalizarea acesteia
are rol garantat în creșterea protecției. În ceea ce privește hepatita B,
există o atitudine diferită a vaccinării în funcție de prezența sau nu a AgHbS
matern ori de greutatea la naștere. Având în vedere posibilele complicații ale
infecțiilor virale, vaccinarea antirotavirus este recomandată prematurilor și
ar fi necesară de asemenea vaccinarea antipneumococică, întrucât prematuritatea
este asociată cu un risc crescut de boli pulmonare cronice.
În
privința alergiilor se cunoaște că maximul prevalenței acestora este în
copilărie. În populația generală, alergiile alimentare au o prevalență de
8–10,8% la copil și 3,8% la adulți. Alergiile alimentare apar la 6–8% din
copiii cu vârsta sub doi ani, iar marea majoritate a alergiilor alimentare
(60%) sunt mediate Ig-E. Acestea apar cel mai frecvent prin expunere la un
singur aliment, iar în 35% din cazuri se constată alergii multiple. Este puțin
probabil ca incidența alergiilor alimentare să crească doar prin modificări
genetice. Se cunoaște că sugarii cu deficit de vitamina D au risc de șase ori
mai mare la alergie alimentară decât toleranță. Nu există însă date suficiente
care să susțină că suplimentarea cu vitamina D ar reduce riscul de boli
alergice la copil. Rezultatele cercetărilor subliniază, totodată, că expunerea
precoce la diverse alergene alimentare ar spori dezvoltarea toleranței imune.
O
problemă deosebită discutată în cadrul conferinței a fost și urmărirea
nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare. Cheia
pentru maximizarea prognosticului prematurilor constă într-o monitorizare
riguroasă sistematică, abordare multidisciplinară într-un mod organizat,
colaborare strânsă neonatolog–medic de familie și cu alte specialități în
funcție de tipul patologiei identificate. Medicul de familie are un rol
important în urmărirea nou-născutului cu risc. Prima vizită la domiciliu a
acestuia cuprinde un examen clinic complet, evaluare nutrițională, neurologică,
evaluarea riscurilor și profilaxia rahitismului și se fac vizite periodice până
la doi ani.
