A treia ediție a congresului Societății Române de Rinologie
(SRR), organizată la Sighișoara între 1 și 3 iulie, s-a desfășurat sub înaltul
patronaj al Casei Regale a României. Prezentă la ceremonia de deschidere,
Principesa Maria a adresat felicitări Societății Române de Rinologie și
organizatorilor congresului.
Reuniunea a avut ca temă principală nasul și patologia asociată
și a reunit 450 de participanți din România, Anglia, Italia, Olanda, Germania,
Austria, Bulgaria, Ungaria, Malaezia, Spania, China, Rusia, Egipt, SUA,
Republica Moldova etc. Programul a cuprins două sesiuni plenare, trei mese
rotunde, 13 simpozioane, 11 prelegeri, două workshopuri și patru sesiuni de
comunicări libere. De asemenea, în prima zi au fost programate două cursuri de
perfecționare (de chirurgie endoscopică rinosinusală, respectiv de rinoplastie)
susținute de echipe de specialiști români și străini.
La deschiderea congresului SRR a fost prezentă Principesa Maria (centru), flancată în stânga de prof. dr. Mihail Dan Cobzeanu (Iași), fost președinte SRR, și prof. dr. Valerie Lund (Londra), secretar general al Societății europene de rinologie și președinte de onoare al congresului SRR, iar în dreapta de dr. Adriana Neagoș (Tg. Mureș), președinta SRR și a congresului, și de prof. dr. Codruț Sarafoleanu (București), secretarul general al SRR
Antibiotice
cu măsură
Profesorul Dorin Sarafoleanu, președinte de onoare al SRR, arată
că prin acest congres s-a încercat o promovare a limitelor până la care
rinologii se pot „întinde“ cu actualele dezvoltări tehnice, care „sunt atât de
bune și evoluează atât de repede, încât uneori surprind. De la an la an,
posibilitățile de extindere ale acestei chirurgii au crescut – dacă la început
se intitula chirurgie minim invazivă, acum ea este minim invaziv extensivă,
pentru că se poate ajunge la baza craniului, se pot închide fistule de lichid
cefalorahidian, se ajunge în orbită și chiar în anumite zone ale creierului, la
glanda hipofiză“.
Prof. dr. Dorin Sarafoleanu
Prof. dr. Wytske Fokkens (Olanda), președinta Societății
europene de rinologie, a atras atenția asupra importanței identificării
reperelor anatomice în chirurgia endoscopică rinosinusală de revizie și mai
ales asupra abuzului în utilizarea tratamentului antibiotic în cazul
rinosinuzitelor: „Sunt unul dintre susținătorii ideii că în rinosinuzitele
acute nu trebuie instituit tratamentul antibiotic, deoarece creștem foarte mult
riscul de apariție a rezistenței la antibiotice. Studii făcute în Franța, unde
este înregistrată o utilizare la scară largă a antibioticelor, și Olanda, unde
utilizarea acestor principii medicamentoase este mult limitată, au arătat că
riscul unei rinosinuzite acute de a dezvolta complicații este mult mai mare
dacă, în antecedente, fiecare episod acut a fost tratat cu antibiotice.
Educația medicală contează foarte mult, iar în Olanda aceasta a început în urmă
cu 30–40 de ani“. În România încă se face exces de prescripții medicale cu
antibiotice pentru infecții virale sau fără dovada clinică sau paraclinică a
infecției bacteriene.
Prof. dr. Wytske Fokkens
Implicarea statusului imun în vindecarea rinosinuzitelor și mai
ales rolul anumitor principii active în tratamentul acestei patologii a fost
susținut și de profesorul Pontus Stierna, de la Spitalul Karolinska (Suedia).
Un
scurt bilanț
De interes au fost și subiecte precum patologia tumorală
rinosinusală, abordarea endoscopică multidisciplinară a sinusurilor paranazale
și a bazei craniului, chirurgia cu laser și radiofrecvență a vegetațiilor
adenoide, chirurgia cornetelor nazale inferioare, dar și patologia respiratorie
în somn (apneea, sforăitul). Nu au lipsit din program nici prelegerile
interdisciplinare legate de noutățile din patologia respiratorie alergică sau
din tratamentul chirurgical al anomaliilor dentomaxilare.
Prof. dr. Codruț Sarafoleanu
În cadrul congresului a avut loc și ședința SRR, în care prof.
dr. Codruț Sarafoleanu (București), secretarul general al SRR, a făcut
rezumatul celor cinci ani de activitate: 253 de membri români și străini, 24 de
membri de onoare – personalități internaționale din domeniul rinologiei, drept
de veto în cadrul Societății europene de rinologie (la care SRR este afiliată),
trei congrese internaționale și nouă cursuri de perfecționare. De asemenea,
s-au aniversat patru ani de existență a Romanian Journal of Rhinology,
publicație de specialitate indexată în baze de date internaționale și apărută
în regim open access.
Marea
familie a rinologiei europene
Prof. dr. Valerie Lund (University College,
Londra), secretar general al Societății europene de rinologie și președinte de
onoare al congresului SRR, ne-a declarat: „Congresul a fost de o înaltă ținută
științifică și trebuie să mulțumesc pentru ospitalitatea și căldura cu care am
fost primită. Unul dintre subiectele pe care le‑am abordat a fost rinosinuzita
cronică; am fost implicată într-un mare studiu al acestei patologii, soldat cu
elaborarea și publicarea unui ghid de tratament al rinosinuzitelor – EPOS în
2005, 2007 și 2012. Sindromul «sinusului silențios» este o altă topică
abordată. Experiența mea se bazează pe o strânsă colaborare cu oftalmologii și
de multe ori pacienții cu afecțiuni rare, cum ar fi acest sindrom, ajung în
atenția mea. Un alt treilea subiect a fost reprezentat de imagistica în
rinologie. Am scris numeroase articole și cărți pe această temă, alături de
colegii mei radiologi. M-am axat în special pe diagnosticul radiologic al
afecțiunilor rinosinusale rare“.
Prof. dr. Valerie Lund
„Având în vedere că rinologia românească are în spate o vastă și
lungă istorie, marcată de numeroase realizări pozitive, nu este o surpriză că
s-au pus bazele SRR. Este încurajator că s-a reușit înființarea unei
organizații separate de cea mare de ORL. În numeroase țări, sunt societăți de
rinologie ca entitate distinctă. Și în Marea Britanie este la fel. Știm foarte
bine că rinologia este o ramură a otorinolaringologiei, dar, la un moment dat,
am simțit că putem face mult mai mult pentru specialitate ca societate
separată. Cred că și în România s-a întâmplat exact același lucru, ceea ce a
dus la apariția unei organizații tinere, entuziaste, care în scurt timp a
devenit afiliată Societății europene de rinologie. Această afiliere este
importantă atât pentru SRR, cât și pentru rinologia europeană. Cu cât suntem
mai mulți în această mare familie, cu atât putem avea parte de un acces mai bun
și mai rapid la informația medicală, la congrese, conferințe sau cursuri.“
Obstrucția
nazală și funcția respiratorie
Prof. dr. Klaus Vogt (Germania), președintele comitetului
internațional de standardizare a evaluării căilor respiratorii superioare
(ISCOANA) din cadrul Societății internaționale de rinologie, ne-a declarat că
are o colaborare strânsă cu specialiștii rinologi români, participând la toate
congresele SRR de până acum.
Prof. dr. Klaus Vogt
„De actualitate în rinologie este legătura dintre funcția
respiratorie nazală și patologia somnului – sforăitul, sindromul de apnee în
somn. Din acest motiv, am decis să abordez acest subiect și să prezint
concluziile noastre de până acum. Se știe că nasul reprezintă poarta de intrare
către căile aeriene superioare și că funcționalitatea lui poate influența
semnificativ statusul căilor aeriene inferioare. Din această cauză, funcția
respiratorie nazală trebuie cuantificată obiectiv în cazul pacienților cu
tulburări respiratorii în somn. Această evaluare obiectivă poate fi făcută cu
ajutorul rinomanometriei în patru faze, test în a cărui dezvoltare am fost și
sunt implicat. Împreună cu un grup de cercetare format din specialiști din
Germania, China, Letonia, SUA și, nu în ultimul rând, România, studiem această
legătură dintre patologia nazală și cea a somnului. Prin studiile efectuate, am
demonstrat obiectiv existența unei legături strânse între poziția corpului și
rezistența nazală – obstrucția nazală. Astfel, există o creștere a gradului de
obstrucție nazală în decubit dorsal și o descreștere în ortostatism, în
apariția acestui fenomen fiind implicate cornetele nazale inferioare.
Implicarea valvei nazale în patologia somnului este încă puțin cunoscută,
grupul pe care îl coordonez fiind preocupat în prezent de acest subiect.“
Proiecte
ambițioase
Pentru a sintetiza cel de-al treilea congres al SRR și
activitatea științifică a societății pe care o conduce, profesorul Codruț
Sarafoleanu afirmă că „tema principală a congresului a fost rezistența la
antibiotice și riscurile globale de dezvoltare a unor infecții cu potențial
evolutiv grav, dar și îngrijorarea lumii medicale referitoare la epidemii rezistente
și lipsa elaborării unor noi clase de antibiotice. De asemenea, abordul
interdisciplinar și individualizarea fiecărui caz reprezintă obiectivul
oricărui medic specialist ORL în epoca modernă“.
După cum afirmă profesorul bucureștean, „SRR continuă să
dorească reprezentarea reală a membrilor săi, atât în țară, cât și în cadrul
Societății europene de rinologie, promovarea și educarea tinerilor pe programe
concordante cu cele europene și implicarea colegilor din străinătate, figuri
proeminente ale specialității, în proiecte comune de cercetare de anvergură cu
SRR sau cu centrele de cercetare din România (unul dintre acestea fiind cel de
la Spitalul Clinic „Sf. Maria“ București)“.
Al patrulea congres SRR va avea loc la Brașov, în mai 2017.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
