Newsflash
Diverse

Note de congres

de Conf. dr. Corneliu ZEANA - dec. 12 2012
Note de congres
   Pentru stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei, clinicianul nu are un sprijin mai important şi mai de certitudine decât labo­ratorul, cu condiţia să-i înţeleagă posibilităţile, limitele, marja de eroare, interferenţele. Cu alte cuvinte, să nu stea prea departe de acest domeniu. Şcoala de medicină din Cluj-Napoca – în vremea lui Iuliu Haţieganu, dar şi după acesta – introducea studenţii şi în laborator, unde executau cu mâna lor unele analize. Acest procedeu a fost aplicat şi la Bucureşti, în Clinica medicală din Colentina, unde profesorul Ioan Bruckner ţinea mult la acest lucru, dar, probabil, s-a întâmplat la fel şi în alte locuri. Pe vremea când eram medic într-o localitate izolată, îmi efectuam singur analizele într-un mic laborator, pe care-l improvizasem. Aveam rezultate pe loc. Medicii de familie din celelalte ţări europene proce­dează la fel şi astăzi, testele rapide, uşor de executat, fiind deosebit de răspândite.
   La al 19-lea Congres naţional de medicină de laborator (însoţit de al şaselea simpozion de imunopatologie şi al doilea simpozion de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică), desfăşurat recent la Bucureşti, conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator, a promovat o viziune integrativă, legând laboratorul de clinică. Faţă de alte congrese de nivel naţional, a prevalat latura ştiinţifică, neinfluenţată practic de presiunea motivată de interesele de marketig ale firmelor producătoare de medicamente. A fost un veritabil congres de interfaţă, în jurul labora­torului gravitând toate specialităţile medicale.
   Reuniunea s-a bucurat de o bună participare din străinătate. Nu putem menţiona decât câteva nume: Eleonora Luka, Edith Gallay (Elveţia), Enrico Granieri (Italia), Vera Stejskal (Cehia), Simona Pop (Austria), Serafim Kastanakis (Grecia), Orla Byrne (Marea Britanie).
   Prima zi de congres a fost dedicată unei probleme de mare actualitate: metalele grele în patologie, prezentările sub formă de cursuri deschise bucurându-se de o deosebită apreciere. Premiul „Constantin Voiculescu“ a fost acordat tinerei cercetătoare Daliborca Vlad, din Timişoara, pentru studii experimen­tale privind toxicitatea plumbului.
    Cele două simpozioane de interfaţă, de mare interes pentru orice specialitate (de imunopatologie, respectiv de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică) au avut un conţinut ştiinţific elevat şi dens. Nu putem să nu remarcăm însă absenţa reprezentanţilor toxicologiei clinice din Capitală, dar şi faptul că unele centre medicale precum Constanţa sau Galaţi se află aproape constant pe lista… neparticipării, nu doar la acest congres, ci şi la altele, fapt care ar trebui să îngrijoreze.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe