Noua
listă de medicamente compensate şi gratuite care trebuia să intre în vigoare la
1 aprilie a primit încă o amânare. Subiectul a fost rediscutat în cadrul Intact Health Forum, desfăşurat la 10
aprilie a.c., la Palatul Parlamentului. Cu această ocazie, ministrul sănătăţii
a anunţat că moleculele propuse spre compensare vor fi evaluate din nou (?!) pe
baza unor criterii ce urmează să fie stabilite de Agenţia Naţională a
Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicamentelor (ANMDM) până la Paşte. Care vor
fi aceste criterii, cât va dura procesul de reevaluare şi când vor beneficia, în
sfârşit, cele trei milioane de pacienţi de tratamentele pe care le aşteaptă de
peste şase ani, nu putem încă şti. Cert este că dr. Nicolae Bănicioiu, noul
ministru al sănătăţii, promite să creeze „un mecanism care să supravieţuiască
fiecărui mandat de ministru“. Sună cunoscut, nu-i aşa? Poate pentru că şi
predecesorii săi au făcut promisiuni similare. Despre lista de compensate lăsată
moştenire de vechea conducere a ministerului, Bănicioiu afirmă: „Pentru mine ar fi fost simplu să găsesc o listă la
cheie, cu finanţările asigurate şi să-i dau drumul, dar, în forma în care ne-a
fost propusă, lista cea nouă risca să pună în pericol chiar sănătatea pacienţilor,
pentru că nu ar fi putut dura mai mult de o lună sau două“.
Noutatea
propusă de Nicolae Bănicioiu şi Marius Savu, preşedintele ANMDM, constă în
faptul că, pe măsură ce în lista de compensate vor pătrunde molecule noi, vor
fi „delistate“ medicamentele vechi care şi-au pierdut eficienţa (fie nu mai
sunt folosite în protocoalele terapeutice, fie sunt mai scumpe chiar decât cele
noi). Cei doi susţin că mecanismul pe care îl propun va asigura
sustenabilitatea financiară a noii liste.
Într-o
încercare timidă de a-i convinge pe producătorii de medicamente că merită să aştepte
reevaluarea, Savu a atins un subiect extrem de sensibil, explicând că
„introducerea unei liste fără un control financiar atent ar fi implicat la un
moment dat un clawback de peste 30 de procente“. Un procent mare şi înspăimântător şi totuşi numai cu zece procente
mai mult decât clawback-ul suportat în prezent de industrie (20%). Dan
Zaharescu, directorul executiv ARPIM, a ţinut să le reamintească participanţilor
că „în 2013, doi din zece pacienţi români au fost trataţi din clawback, iar
anul acesta pornim din nou de la un deficit de 20% al bugetului pentru
medicamente compensate şi gratuite faţă de nevoia reală de consum“. Producătorii susţin că, în România,
clawback-ul s-a transformat într-un mecanism de rectificare bugetară şi că
presiunea pusă astfel pe industrie împiedică dezvoltarea ei firească.
Reprezentantul ARPIM a întrebat dacă reformele preconizate în sănătate vizează şi
modificarea taxei clawback, dar a primit un răspuns evaziv: Ruxandra Petrescu,
directorul Direcţiei de Buget din Ministerul de Finanţe a precizat doar că nu
se are în vedere creşterea taxei clawback.
În
timp ce atât ministerul, cât şi Casa şi ANDM au insistat asupra faptului că întârzierea
listei este o dovadă de prudenţă pe plan financiar, reprezentanţii producătorilor
au venit cu propriile argumente de natură financiară. Potrivit unui studiu
prezentat de asociaţia farmaceutică Local American Working Group, din cele 110
molecule propuse pentru lista de compensate, 30% nu adaugă costuri noi, iar la
25%, costurile sunt chiar reduse faţă de soluţiile terapeutice folosite în
prezent. Cifrele au fost prezentate de Ileana Diraţian (reprezentant LAWG),
care a recomandat autorităţilor din sănătate să ţină cont, în primul rând, de
impactul bugetar pe termen lung al măsurilor pe care le întreprind: „Populaţia
aptă de muncă a României are în acest moment cel mai slab nivel de sănătate din
Europa. Fără să investim în această forţă de muncă, susţinătoare mai departe a
fondului de asigurări sociale, va creşte numărul celor care vor avea nevoie de
protecţie socială (…) Am crescut pragul de pensionare, dar vom vedea că oamenii
sunt prea bolnavi ca să mai poată munci“.
La
toate plângerile vehement pronunţate de producători, ministrul răspunde senin,
cu zâmbetul neangajat al celui care ştie că poate încă să dea vina pe cei care
au ocupat înaintea sa fotoliul de ministru şi le reaminteşte, de fiecare dată,
reprezentanţilor industriei că mecanismul pe care îl propune este unul „probat în
Europa, transparent şi predictibil, care va permite criterii clare de acces şi
de continuitate“. Încearcă, totuşi, să le întindă o ramură de măslin atât producătorilor
de medicamente, cât şi pacienţilor, promiţându-le că în cel mai scurt timp vor
fi operate excepţii pentru a facilita accesul la medicamentele destinate
tratamentului bolilor rare: „Pentru situaţiile urgente, cum ar fi bolile rare,
nu există amânare, nici câteva zile. Aştept o soluţie la care ştiu că se
lucrează şi cred că vom putea să dăm acces rapid“.
Lista
de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008. Cele mai multe
molecule noi sunt destinate tratării unor afecţiuni grave precum cancerul,
diabetul, bolile de inimă, afecţiunile psihice, hepatitele cronice virale,
precum şi bolilor rare.
