A patra întâlnire regională a Chapterelor internaţionale ale AACE (Asociaţia americană a endocrinologilor clinicieni) a avut loc la București, la jumătatea lunii octombrie.
Gazda evenimentului, prof. dr. Cătălina Poiană, a dedicat prima parte a manifestării știinţifice sănătăţii femeii, anual, la 18 octombrie, fiind marcată Ziua Mondială a Menopauzei. Conf. dr. Carmen Barbu și conf. dr. Iuliana Ceaușu au vorbit despre osteoporoza de postmenopauză, cancerul de sân și cel de endometru, dar și despre indicaţiile și beneficiile terapiei hormonale.
Invitaţi de seamă în cadrul ceremoniei de deschidere au fost ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, și ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi. Au mai fost prezenţi liderii Chapterului Italian al AACE și al Ţărilor Golfului Persic, aceste organizaţii fiind frecvent implicate în acţiuni alături de experţii din România.
Markerii moleculari în imunohistochimie
Prof. dr. Hossein Gharib (Clinica Mayo, SUA) a vorbit în cadrul unei sesiuni plenare despre markerii moleculari utilizaţi în evaluarea formaţiunilor tiroidiene în imunohistochimie, precum: galectina-3, HBME-1, CK19, pentru mutaţii genetice și rearanjamente BRAF, ras, RET/PTC sau Micro ARN. Un studiu retrospectiv a evaluat piesele cu rezultat citologic nedeterminat. Se pare că testarea genetică poate fi la fel de sigură ca examenul histopatologic, în urma acestui studiu rezultând Afirma, un sistem de clasificare a genelor. Există și alte sisteme de clasificare a modificărilor genetice, precum ThyroSeqv2 sau Rosetta, cel din urmă nefiind însă validat. În cazul nodulilor cu citologie nedeterminată și teste moleculare negative, dacă ecografic există elemente de suspiciune înaltă, se va repeta ecografia tiroidiană și puncţia biopsie peste 12 luni. Dacă suspiciunea este mică, se repetă ecografia după 12–24 de luni. Prof. dr. Gharib a subliniat câteva elemente: cele mai frecvente oncogene întâlnite în cancerul tiroidian sunt BRAF (30–90% din cazurile de cancer tiroidian papilar), RAS (40% din cancerele tiroidiene foliculare), RET/PTC (în 30% cancerele papilare tiroidiene). În viitor, markerii moleculari vor îmbunătăţi managementul nodulilor tiroidieni cu citologie nespecifică, fiecare pacient urmând a fi evaluat prin intermediul acestora. În prezent, cele mai utilizate teste sunt Afirma și Thyroseq v2.
Dr. Roberto Attanasio (Italia) a abordat un subiect captivant pentru cei prezenţi – adenoamele hipofizare agresive. Există o propunere pentru o nouă clasificare, fiind necesară diferenţierea adenoamelor invazive de cele proliferative. Aproximativ 25–55% din adenoamele tratate chirurgical prezintă invazie
locală.
Opţiune teraputică
Pentru acest tip de adenoame hipofizare, Ghidul european recomandă dozele maxime tolerate de cabergolină pentru prolactinoame, analogi de somatostatină sau pegvisomant în adenoamele secretante de GH, pasireotid în tumorile secretante de ACTH și analogi de somatostatin în tumorile secretante de TSH. O opţiune terapeutică de ultimă generaţie pentru adenoamele hipofizare agresive și carcinoamele hipofizare este reprezentată de administrarea de temozolomidă cu doză standard de 150–200 mg/m2, timp de cinci zile, la fiecare 28 de zile. Se recomandă evaluarea răspunsului la terapie doar după trei cicluri. În prezent, nu există niciun parametru clinic, biochimic sau radiologic care să poată diferenţia tumorile hipofizare benigne de cele maligne.
