Primul pas spre Stockholm: Baden-Wurttemberg
Începând din 1951, popularul orăşel
turistic Lindau, la graniţa dintre Elveţia, Austria şi Germania, se transformă
pentru o săptămână într-o adevărata oază ştiinţifică, în care materia cenuşie
de pe toate cele cinci continente e concentrată la maximum. Pe bună dreptate,
se poate spune că devine „cel mai inteligent oraş din lume“… A devenit acum o
tradiţie, iniţiată de doi doctori din Lindau, dr. Franz Karl Hein şi prof. dr.
Gustav Wilhelm Parade, alături de contele Lennart Bernadotte af Wisborg, spiritus rector al acestor prestigioase întruniri,
continuate cu succes de fiica lui, contesa Bettina Bernadotte, ca, în fiecare
an, 25 de laureaţi Nobel în Medicină/Fiziologie, Chimie sau Fizică să întâlnească
tinerii cei mai promiţători în cercetarea ştiinţifică din întreaga lume.
Procesul de selecţie e dificil şi foarte competitiv, trebuind îndeplinite
anumite condiţii riguroase. Apoi, fiecare ţară propune cei mai buni candidaţi. În
final, Consiliul şi Fundaţia Nobel selectează cele mai bune aplicaţii dintre
cele propuse. Anul acesta, din 20.000 de aplicaţii au fost selectaţi 570 de
tineri cercetători din 80 de ţări, pentru a schimba idei, discuta proiecte şi
pune bazele unor colaborări internaţionale. Am reuşit să mă calific în această
selecţie globală şi să fac parte din delegaţia Finlandei, alături de alţi trei
tineri cercetători.
Spre deosebire de alte conferinţe,
aici, timp de o săptămână, nu numai că poţi audia cele mai importante
descoperiri ştiinţifice făcute în ultimii ani, dar poţi avea şi discuţii libere
cu diferiţi laureaţi Nobel şi tineri cercetători. Această modalitate de interacţiune
creează o atmosferă unică, foarte educativă şi inspirantă pentru tineri. Pentru
că, aşa cum contesa Bettina Bernadotte spunea, „Tinerii au nevoie de modele. Ei
au nevoie de a interacţiona unii cu alţii şi, în special, cu cei care au avut
succes în ştiinţă. Ştiinţa este importantă şi utilă pentru societate, dar
necesită un mare efort zi de zi, pentru a reuşi şi a rezista în domeniul ştiinţific;
de aceea, e nevoie să o faci cu plăcere şi să fii motivat“.
Anul acesta, Conferinţa a fost
dedicată Medicinii/Fiziologiei, iar tema principală, atât în prima, cât şi în
ultima zi, a fost sănătatea globală. În panelul de discuţie al ceremoniei de
deschidere din prima zi au participat: Bill Gates, preşedintele Microsoft şi
cofondatorul Fundaţiei „Bill şi Melinda Gates“, membru onorific al Senatului
Fundaţiei Lindau Nobel; Ada Yonath, laureat Nobel pentru Chimie (2009), pentru
contribuţia importantă legată de structura şi funcţia ribozomului; Sandra
Chishimba, cercetător în domeniul malariei din Zambia; Jonathan Carlson, cercetător
la Microsoft în domeniul HIV/SIDA. În opinia lui Bill Gates, „ar trebui să se
acorde mai multă atenţie ţărilor mai puţin dezvoltate, în care nevoile medicale
nu sunt îndeplinite de guverne sau de companii naţionale. E nevoie de mai multă
investiţie în cercetarea de bază, pentru a rezolva probleme importante din sănătatea
globală“.
Ceremonia din ultima zi s-a desfăşurat
pe insula Mainau. În panelul de discuţie au fost prof. dr. Harald zur Hausen,
laureat Nobel în Fiziologie şi Medicină 2008, pentru descoperirea că HPV
cauzează cancer cervical; Unni Karunakara, preşedintele organizaţiei „Doctori fără
frontiere“; prof. dr. Hans Rosling, consultant ştiinţific OMS şi UNICEF, şeful
Catedrei de sănătate globală de la Karolinska Institutet (Suedia); Georg
Schutte, secretarul general al Fundaţiei „Alexander von Humboldt“ şi secretar
de stat în Ministerul german al Educaţiei şi Cercetării; James W. Vaupel,
directorul Fundaţiei „Max Planck Institute pentru cercetare demografică“ din
Rostock, Germania.
Discuţii intense, profesori inspiranţi
Conferinţa propriu-zisă a fost
deschisă cu subiecte diverse, de la sinapse care permit celulelor nervoase să
comunice, la telomere care stabilizează capetele cromozomilor sau la ribozomii
care construiesc proteine din aminoacizi în conformitate cu instrucţiunile înscrise
în codul genetic din nucleul celulei. Toate prezentările au fost excelente şi
s-a putut acumula o multitudine de informaţii din diferite domenii. Ca medic,
am fost impresionată în special de prezentările cu aplicaţii directe în medicină.
Pe lângă acestea, subiectele abordate de prof. dr. Christian de Duve – „The future of life“ şi sir Harold W.
Kroto – „Créativité sans Frontières“
au marcat audienţa într-un mod deosebit, prin originalitate şi dinamism.
Lucrările au fost deschise de
prof. dr. Elizabeth Blackburn, premiul Nobel în 2009 pentru descoperirea
telomerelor, considerate „fântâna tinereţii“. Gena mutantă a telomerazei e
implicată în diabet, cancer, degenerescenţă şi îmbătrânire, deficit al
sistemului imunitar. Stresul cronic este implicat în scurtarea telomerelor, iar
nivelul de educaţie este corelat cu o lungire a telomerelor. Prof. dr.
Elizabeth Blackburn a fost favorita de anul acesta a tinerilor cercetători,
fiind tot timpul înconjurată de audienţă.
Ada E. Yonath primea, împreună cu
Venkatraman Ramakrishnan şi Thomas A. Steitz, Premiul Nobel pentru Chimie
(2009) pentru contribuţii la structura ribozomilor. Ada Yonath este un exemplu
de reuşită atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală, demonstrând că
poţi face cercetare de calitate şi, în acelaşi timp, să fii „cea mai bună bunică
din lume“.
Prof. dr. Peter Agre a primit
Premiul Nobel pentru descoperirea canalelor de apă, în 2003. Pe lângă o scurtă
descriere a acestora, a prezentat şi importanţa aquagliceporinei la Plasmodium falciparum, malaria
constituind un subiect de interes la ora actuală.
Sir Harold W. Kroto, Premiul Nobel
pentru descoperirea C60 (1986), recomandă prezentările video educaţionale
online despre cercetarea pe care o faci, care ajută mult în cariera ştiinţifică.
Laureatul ne sfătuieşte: „Multe din descoperiri au fost făcute din întâmplare –
aveţi grijă să nu fiţi prea limitaţi. Întotdeauna studiaţi ceea ce vă
interesează“. „Ca om de ştiinţă, îţi revine o responsabilitate, de a fi sigur că
tot ceea ce faci nu este folosit în detrimentul rasei umane“, mai avertizează
profesorul Kroto.
Prof. dr. Roger Tsien (Premiul
Nobel pentru Chimie în 2008) a dat, pe lângă exemple din propria cercetare
despre proteine fluorescente cu rol în tumori şi nervi, câteva sfaturi utile
tinerilor cercetători: „Premiile sunt, la urma urmei, în funcţie de noroc;
evitaţi să fiţi motivaţi şi impresionaţi de ele“; e important cum lucrezi, „mai
bine să lucrezi mai inteligent decât mai mult“.
Pentru laureatul Nobel Oliver
Smithies „nu contează ce faci când faci ştiinţă de calitate – chiar şi din
experimente nereuşite se poate învăţa. E nevoie să poţi să te bucuri când faci
experimente: chiar dacă pentru asta înseamnă să schimbi proiecte şi
supervizori. Dacă nu-ţi place cercetarea pe care o faci, întreabă-ţi îndrumătorul
dacă poţi schimba subiectul. Dacă asta nu reuşeşte, atunci schimbă îndrumătorul!“.
Prof. dr. Ferid Murad primea
Premiul Nobel pentru Medicină/Fiziologie în 1998, pentru descoperirea oxidului
nitric ca moleculă de semnalizare în sistemul cardiovascular. Rolul NO în
procesele celulare a devenit, în ultimele trei decenii, una din cele mai rapid
dezvoltate direcţii în biologie.
Prof. dr. Christian de Duve a
primit Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină alături de Albert Claude şi
George Palade, pentru peroxizomi, organite celulare implicate în producerea
peroxidului de hidrogen la nivel celular. În prezentarea lui, „The future of
Life“, a prezentat câteva scenarii ale viitorului, dar şi preţul pe care
societatea trebuie să-l plătească pentru dezvoltare.
Programul ştiinţific a cuprins
diverse teme interdisciplinare, seminarii şi discuţii libere cu laureaţii
Nobel.
